Efrosenia Vrabie, în vârstă de 71 de ani, locuiește în satul Bălănești din raionul Nisporeni și este nevăzătoare de gradul I. Pentru ea, fiecare zi aduce o nouă provocare. Efrosenia a vorbit despre greutățile cotidiene cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de vedere, subliniind necesitatea unui sprijin concret pentru a le facilita integrarea în comunitate și a le îmbunătăți calitatea vieții.
„Mă descurc foarte greu, dar mă ajută lumea,” spune Efrosenia. Viața ei este marcată de lupta constantă cu lipsa infrastructurii adaptate. Traversarea drumurilor, urcatul scărilor în instituțiile publice și gestionarea treburilor casnice sunt doar câteva dintre barierele zilnice pe care trebuie să le depășească.
Accesibilitate redusă și lipsa echipamentelor necesare
Efrosenia își folosește bastonul pentru a naviga în spațiul public, dar spune că acesta nu este suficient: „Ar trebui să avem bastoane cu zgomot, care să ne ajute să traversăm strada. Din păcate, nu ni se oferă asemenea lucruri.”
Accesibilitatea instituțiilor publice este o altă problemă. Lipsa rampelor sau a scărilor adaptate face ca persoanele cu dizabilități să depindă de ajutorul altora pentru a-și rezolva problemele administrative.
Pe lângă aceste dificultăți, Efrosenia locuiește singură. Cu toate acestea, reușește să se descurce cu treburile casnice. „Cu mâna găsesc lingura, cuțitul, fac și focul. Este foarte greu, dar nu avem de ales,” spune ea.
Rolul autorităților locale și al comunității
Igor Beschieru, președintele Organizației Teritoriale din raionul Nisporeni a Asociației Nevăzătorilor, a subliniat faptul că există peste 100 de persoane cu deficiențe de vedere înregistrate în raion, inclusiv doi copii. Deși există anumite inițiative de sprijin, acestea sunt insuficiente.
„Primăria Nisporeni nu a intervenit niciodată cu măsuri concrete pentru a sprijini organizația noastră. Avem nevoie de treceri de pietoni adaptate, cu semnale sonore, pentru a facilita deplasarea persoanelor nevăzătoare,” a declarat Igor Beschieru.
Importanța sprijinului european
Uniunea Europeană a susținut numeroase inițiative pentru promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități în Moldova. Programele europene pun accent pe accesibilitate, drepturi egale și integrarea în comunitate. Cu toate acestea, implementarea acestor inițiative la nivel local rămâne o provocare.
Emilia Lefter, membră a Asociației Nevăzătorilor din Nisporeni, a subliniat că este nevoie de o colaborare mai strânsă între autoritățile locale și organizațiile de profil. „Trebuie să se facă mai multe pentru drumuri, treceri de pietoni și accesibilitate generală. Este important ca autoritățile să fie mai implicate,” a spus ea.
Dan Negel, primarul orașului Nisporeni: „Accesibilitatea este prioritară în toate proiectele noastre”
Primarul Dan Negel subliniază că toate proiectele dezvoltate de Primăria Nisporeni sunt gândite pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități. „În contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, trebuie să ne aliniem multe standarde, inclusiv cele legate de condițiile pentru persoanele cu dizabilități,” a declarat primarul.
Un exemplu concret menționat este proiectul de acces și parcare din zona liceului Mircea Eliade, unde s-au luat în calcul necesitățile persoanelor cu dizabilități. În plus, viitoarele proiecte de revitalizare urbană vor include trotuare cu pavaje tactile pentru persoanele nevăzătoare, dar și îmbunătățirea rampelor de acces la instituțiile publice. „Deși majoritatea instituțiilor publice din Nisporeni au deja rampe de acces, unele vor fi modificate pentru a corespunde standardelor europene,” a explicat Negel.
Un alt proiect important vizează crearea unei parcări în apropierea Spitalului Raional, care va include facilități pentru persoanele cu nevoi speciale. „Primăria Nisporeni își propune ca toate proiectele viitoare să respecte aceste standarde, asigurând accesibilitate pentru toți locuitorii orașului,” a concluzionat primarul.
Primarul comunelor Vărzărești și Șendreni, Gheorghe Agheorghiesei a recunoscut că deocamdată nu există proiecte majore pentru persoanele cu dizabilități în comuna sa, dar a evidențiat importanța sprijinului local. „Avem o colaborare cu Asociația Nevăzătorilor și a persoanelor surdomute. De exemplu, am reușit să oferim ajutor direct pentru două persoane, în măsura posibilităților primăriei,” a menționat primarul.
În plus, Agheorghiesei a atras atenția asupra provocării demografice, subliniind că populația locală este în proces de îmbătrânire rapidă, ceea ce crește nevoia de sprijin pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități. „Monitorizăm constant proiectele sociale disponibile și aplicăm la toate apelurile posibile,” a explicat edilul.
Dincolo de inițiativele instituționale, primarul a evidențiat și un aspect personal. „Am un frate cu dizabilități, ceea ce mă face să înțeleg mai bine provocările acestor persoane. Cunoaștem doleanțele lor și încercăm să le fim cât mai aproape,” a adăugat Agheorghiesei, subliniind că implicarea voluntară poate face o diferență semnificativă.
Povestea Efroseniei și a altor persoane cu dizabilități din Nisporeni scoate în evidență importanța unei infrastructuri adaptate și a sprijinului constant din partea autorităților și comunității. Deși există progrese, mai sunt multe de făcut pentru a asigura o viață demnă și accesibilă pentru toți.
Uniunea Europeană continuă să joace un rol important în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, dar eforturile trebuie completate de acțiuni locale concrete.
