România dă dovadă de o mare deschidere față de Republica Moldova. Acest lucru se simte în mod special la nivelul relațiilor care se creează între oamenii din comunitățile înfrățite. Pentru ca aceste legături să fie valorificate și ridicate la un alt nivel în folosul societăților de pe ambele maluri ale Prutului este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților centrale. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova – CALM, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
Valentina Casian spune că scopul acestor înfrățiri este de a apropia instituțiile, a stabili legături strânse între oamenii din comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului, dar aceste eforturi trebuie susținute uneori și financiar.
„Trebuie să recunoaștem că avem și unii deputați care contribuie la stabilirea acestor parteneriate, dar trebuie să existe și partea de sprijin financiar. Da, nu este pentru noi cel mai important, dar cumva trebuie să fie asigurată și partea financiară pentru ca noi să putem face schimb de experiență, să organizăm activități culturale pe ambele maluri ale Prutului, să putem împreună implementa aceste proiecte. Noi astăzi ne confruntăm cu probleme de felul că, dacă suntem implicați într-un proiect transfrontalier, atunci cel din Basarabia nici nu-și poate asigura contribuția financiară în acest proiect. Ar fi bine ca să existe un dialog între autoritățile locale și centrale pentru că este important și în acest drum al Republicii Moldova spre Uniunea Europeană să se țină cont și de acest aspect, să vedem care sunt posibilitățile noastre și să ne stabilim un plan foarte concret de acțiuni. Noi, cei de la nivel local, ne-am arătat până acum că suntem deschiși și am făcut acest pas, dar este important ca să existe și sprijinul celor de la centru pentru ca aceste acorduri să fie consistente și cu impact asupra comunităților”, a declarat Valentina Casian.
Vicepreședintele CALM, Valentina Casian susține că sunt foarte multe obiective stabilite și pe care se mizează mult în relația cu România, multe dintre ele țin de preluarea bunelor practici. Acest lucru devine și mai important în contextul în care Republica Moldova își dorește atingerea dezideratului de integrare europeană.
„Avem foarte mult obiective stabilite și cele mai importante, în primul rând, sunt de preluare de bune practici. Pentru că noi, cei din Republica Moldova avem foarte multe de învățat unii de la ceilalți, dar cu atât mai mult avem multe de învățat de la colegii noștri care deja sunt în Uniunea Europeană. Aici vorbim și de ajustarea cadrului legal la legislația Uniunii Europene, și de dialogul care există între autoritățile locale și autoritățile centrale”, a declarat Valentina Casian.
Potrivit ei, avantajul unei colaborări strânse cu România este că nu există bariera lingvistică. „Este foarte simplu să colaborezi pe partea de atragere de fonduri, de schimb de experiență și noi lucrul acesta trebuie să-l facem, noi suntem datori să-l facem împreună cu cei de la centru. Trebuie să ne consolidăm, să ne adunăm această energie și să asigurăm această interfață în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, o interfață care să fie una convingătoare pentru toată lumea”, a declarat Valentina Casian.
Dezbaterea publică cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană” este organizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.
- 52% din absolvenții de licee și-au continuat studiile în Moldova, anul acesta
- Clădirile publice și comerciale vor limita iluminatul interior cu cel puțin 30%. Decizie CSE
- Peste o mie de infracțiuni cibernetice în 2024, raport INI
- Din 1 ianuarie, energia electrică produsă ziua va fi tranzacționată doar pe piața internă
- Consumul de pește crește. MAIA: Alege produs local de Crăciun și tot anul
