Primele mărci poștale au fost tipărite în Moldova în anul 1848 – vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. Această marcă poştală a intrat în circulaţie pentru prima data în 15 iulie 1858, în Moldova, având o valoare nominală de 27 de parale. Informația este oferită de Biblioteca Națională, în contextul marcării, la 15 iulie, a Zilei Mărcii Poștale Românești, transmite IPN.
În lumea colecționarilor valoarea mărcii poștale este egală cu două apartamente din centrul Bucureștiului, deși prețul inclus în catalogul oficial nu depășește 800 de milioane de lei vechi.
Timbrul reproduce într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale.
Prima serie de mărci poştale din spaţiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Tirajul a fost mic, de 6 000 – la 27 de parale bucata, 10 000 – la 54 de parale, 2 000 – la 81 de parale şi 6 000 – la 108 parale. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun, care era aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme.
Marca poştală a constituit, în Moldova, o mare revoluţie în sistemul de comunicare organizat (poşta), dar şi un gest de frondă politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Ţările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.
- Motorina depășește pragul de 28 de lei. ANRE anunță noi scumpiri la carburanți
- SUA limitează durata șederii studenților străini la patru ani
- Concursul pentru șefia Teleradio-Moldova, amânat la solicitarea SIS
- Aproape 5 mii de morți în urma seismelor din Venezuela. UE alocă 20 de milioane de euro pentru ajutor de urgență
- Fraudele din sistemul medical nu pot fi eliminate complet, însă pot fi reduse, director CNAM
