La 3 mai, în fiecare an, este celebrată Ziua mondială a libertăţii presei.
Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a aduce un omagiu ziariştilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia, potrivit www.unesco.org. Peste 100 de evenimente dedicate acestei zile se aşteaptă să fie organizate pe întreg mapamondul.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ”Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, potrivit www.timeanddate.com.
În 2017, manifestările dedicate zilei de către UNESCO, precum şi ceremonia de acordare a Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano sunt organizate în colaborare cu guvernul Indoneziei şi Consiliul de presă al Indoneziei, la Jakarta, între 1 şi 4 mai. Acţiunile desfăşurate includ: conferinţe, ateliere, seminarii, sesiuni, mese rotunde etc.
În cadrul Conferinţei internaţionale pornind de la tema generală axată pe rolul mass-mediei în promovarea societăţilor paşnice, echitabile şi favorabile incluziunii, participanţii vor examina provocările actuale cu care se confruntă mass-media, inclusiv tendinţa în continuă creştere, la nivel mondial, a atacurilor împotriva celor care aduc informaţii opiniei publice.
Starea actuală de siguranţă a jurnaliştilor din întreaga lume este descurajantă: în decursul ultimului deceniu, 827 jurnalişti şi angajaţi în mass-media au fost ucişi. Planul de acţiune al ONU privind siguranţa jurnaliştilor şi problema impunităţii reprezintă o platformă multilaterală pe care se abordează aceste probleme complexe. Sistemele judiciare din întreaga lume trebuie să fie consolidate, concentrându-se în principal pe protejarea libertăţii de exprimare şi a siguranţei jurnaliştilor. Apelul Agendei de dezvoltare pentru 2030 pentru justiţia universală este relevant pentru toate elementele abordării celor trei „P” în asigurarea unui mediu sigur pentru acest domeniu de activitate: prevenirea violenţei împotriva mass-mediei, protecţia jurnaliştilor aflaţi în pericol şi urmărirea penală a autorilor de crime comise împotriva profesioniştilor din domeniul mass-media, potrivit paginii dedicate de UNESCO temei din acest an.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
