Peste 5200 de persoane mor anual din cauza fumatului activ sau pasiv. Un sfert din populația țării (25,3%) fumează activ, inclusiv 43,5% dintre bărbați și 5,6% dintre femei. Fumatul este și unul dintre cele mai acceptate obiceiuri în rândul adolescenților. Contactat de IPN, Ghenadie Țurcanu, coordonatorul de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), a remarcat că Republica Moldova se află printre țările cu cele mai mari rate de îmbolnăviri și decese din cauza tutunului, pentru că industria tutunului are un lobby foarte puternic la nivel de autorități decidente.
Potrivit lui Ghenadie Țurcanu, la nivel de politici este elaborat de mai mulți ani un tratat internațional adoptat la nivelul Organizației Națiunilor Unite (ONU), la care a aderat și Republica Moldova și se numește Convenția-cadru a Organizației mondiale a Sănătății (OMS) privind controlul tutunului. Acesta conține mai multe instrumente despre cum de îmbunătățit sănătatea populației prin micșorarea consumului de tutun. Cea mai cost-eficientă măsură este majorarea accizelor la produsele din tutun, prin care se obțin mai multe resurse la buget, din care pot fi finanțate măsuri de promovare a sănătății, inclusiv de renunțare la fumat, prevenire și contracarare a contrabandei și comerțului ilicit cu țigări. Acest lucru, spune Ghenadie Țurcanu, în special acționează asupra păturilor sărace și tinerilor. Pentru că, dacă produsele din tutun sunt mai scumpe, ei mai ușor renunță la acestea din lipsă de posibilități de a le procura. Spre regret însă, acum Moldova are unul dintre cele mai scăzute accize din țările din regiune. Coordonatorul de programe consideră că, în Republica Moldova se menține o politică loială față de produsele din tutun. Prin această loialitate produsele din tutun se fac accesibile pentru populație, în special pentru populația săracă și tineri care practică acest viciu.
O altă măsură care a influențat menținerea ratei înalte a consumului de tutun în Republica Moldova, menționează Ghenadie Țurcanu, a fost politica necoerentă de control a tutunului care a fost promovată în ultimii ani. Dacă în 2015, toți deputații din Parlament au adoptat o lege privind controlul tutunului care era conformă Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului, în 2017, această lege a fost modificată fiind excluse toate măsurile de control a tutunului pentru produsele din tutun care se încălzesc, permițându-se publicitatea, comerțul etc. Pe parcursul a doi ani, cât a fost în vigoare legea modificată, datorită campaniilor de informare și de promovare a acestor produse, foarte multe persoane, inclusiv cei care nu au fumat niciodată, s-au înrolat să consume produse din tutun. „În 2019, Legea a fost din nou modificată și s-a rămas doar la vânzările prin internet a acestor produse. Legea a intrat nu demult în vigoare, respectiv, este un timp prea scurt pentru a evolua schimbări și rezultate”, spune Ghenadie Țurcanu.
Anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la inițiativa Consiliului Național Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională de renunțare la fumat. În acest an, sloganul este „Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi”, care cheamă la acțiune toți factori de decizie, susținând politicile eficiente de reducere a consumului de tutun și atragerea tuturor sectoarelor implicate în lupta pentru controlul tutunului.
La nivel global, consumul produselor din tutun este responsabil de peste opt milioane de decese anual. Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumatul pasiv. De asemenea, acest obicei nociv provoacă cele 25% din totalul deceselor cauzate de cancer la nivel global. Utilizarea nicotinei și a produselor din tutun crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și pulmonare.
Rata mare de consum a tutunului e generată de lobby-ului foarte puternic la nivel de autorități, opinie
