Două localități din raionul Nisporeni au readus în atenția comunității memoria unei familii care a avut un rol important în viața publică și politică a Basarabiei de la începutul secolului XX. La Grozești și Boldurești au fost evocate personalitățile fraților Dimitrie și Vladimir Bogos, iar bustul lui Vladimir Bogos a fost inaugurat în localitatea sa de baștină.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților locale și raionale, membri ai familiei și descendenți ai acesteia, precum și locuitori ai celor două comunități. Ceremoniile au fost dedicate memoriei unor personalități originare din actualul raion Nisporeni, implicate în procesele politice și sociale care au marcat Basarabia în anii 1917–1918.
Vladimir Bogos – deputat în Sfatul Țării și participant la votul din 27 martie 1918
Vladimir Bogos s-a născut la 1 aprilie 1893, în Boldurești. A studiat medicina la Kiev, iar în perioada studenției s-a implicat în activitatea organizațiilor naționale ale studenților basarabeni. Sursele istorice îl menționează ca membru al Sfatului Țării și unul dintre deputații care au votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. Documentele păstrate de Agenția Națională a Arhivelor confirmă prezența numelui lui Vladimir Bogos în lista deputaților care au susținut Unirea. În documentul arhivistic, Vladimir Bogos figurează cu votul „Pentru”. La ședința din 27 martie 1918, 86 de deputați au votat pentru Unirea Basarabiei cu România, trei împotrivă și 36 s-au abținut, iar 13 deputați au fost absenți. După Unire, Vladimir Bogos și-a continuat studiile medicale la Cluj, apoi a revenit în Basarabia, unde a activat ca medic. A fost, de asemenea, publicist și deputat în Parlamentul României.
Dimitrie Bogos – avocat, ofițer, publicist și om politic
Fratele său mai mare, Dimitrie Bogos, s-a născut la 14 iunie 1889, la Grozești, în familia preotului Dimitrie Bogos și a Verei Bogos. Școala primară a urmat-o la Boldurești, apoi a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău și Facultatea de Drept a Universității din Varșovia. Dimitrie Bogos s-a implicat în mișcarea națională din Basarabia în anii 1917–1918. A participat la Congresul Ostașilor Moldoveni și s-a ocupat de organizarea armatei naționale. După Unirea din 1918, a ocupat funcții administrative importante: prefect al județului Lăpușna, secretar general al Internelor pentru Basarabia și ministru al Basarabiei în guvernul condus de Take Ionescu. Ulterior, Dimitrie Bogos a fost primar al Chișinăului și deputat în Parlamentul României. A fost și autorul lucrării La răspântie. Moldova dintre Prut și Nistru în anii 1917–1918, dedicată perioadei care a precedat Unirea.
O familie legată de istoria Basarabiei
Istoria familiei Bogos nu se limitează la cei doi frați. Sursele istorice menționează și pe Sergiu Bogos, fratele lui Dimitrie și Vladimir, care s-a implicat, la rândul său, în viața publică și în mișcarea națională basarabeană. Familia era legată de localitățile Grozești și Boldurești, iar cei trei frați au devenit reprezentanți ai unei generații de intelectuali implicați în transformările politice ale Basarabiei.
Inaugurarea busturilor de la Grozești și Boldurești readuce această istorie în spațiul public al comunităților din care au provenit membrii familiei Bogos.
Pentru localnici, monumentele reprezintă nu doar repere comemorative, ci și puncte de legătură cu istoria locului. Ele oferă generațiilor actuale posibilitatea de a cunoaște oameni care au participat la evenimentele politice și sociale ale unei perioade decisive pentru Basarabia.
La evenimentul de inaugurare a bustului lui Vladimir Bogos a participat și Vasile Porțevschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, alături de președintele raionului Nisporeni, Ion Diavor, reprezentanți ai autorităților locale și raionale, membri și descendenți ai familiei Bogos și locuitori ai comunității.
Prin cele două busturi, numele fraților Dimitrie și Vladimir Bogos este readus în atenția publică la Grozești și Boldurești – două localități din raionul Nisporeni legate de istoria unei familii care a participat la viața publică a Basarabiei în perioada marilor transformări de la începutul secolului XX.
