Un studiu realizat pe parcursul a două decenii sugerează că persoanele în vârstă care consumă carne ar putea avea șanse mai mari să ajungă la 100 de ani decât cele care urmează diete fără carne. Rezultatele, care la prima vedere par să contrazică numeroase cercetări despre beneficiile dietelor bazate pe plante, indică însă o realitate mai nuanțată legată de nutriția la vârste înaintate.
Cercetarea, citată de Science Alert, a analizat datele a peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, participanți la Sondajul Longitudinal Chinez privind Longevitatea Sănătoasă, desfășurat între 1998 și 2018. Conform concluziilor, participanții care nu consumau carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari comparativ cu cei care includeau carne în alimentație.
Specialiștii subliniază însă că rezultatele nu infirmă beneficiile dietelor vegetariene demonstrate de-a lungul timpului. Numeroase studii au arătat că alimentația bazată pe plante este asociată cu riscuri mai mici de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, accident vascular cerebral și obezitate, în principal datorită aportului ridicat de fibre și consumului redus de grăsimi saturate.
Diferența observată în acest studiu este explicată în mare parte de schimbările fiziologice care apar odată cu înaintarea în vârstă. După 80 de ani, organismul are nevoi nutriționale diferite: masa musculară și densitatea osoasă scad, apetitul se diminuează, iar riscul de malnutriție și fragilitate crește. În aceste condiții, aportul adecvat de proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D devine esențial pentru menținerea sănătății.
Unele cercetări indică faptul că vârstnicii care nu consumă carne pot avea un risc mai mare de fracturi sau de pierdere a masei musculare, tocmai din cauza aportului insuficient de proteine și minerale. Astfel, la vârste foarte înaintate, obiectivul principal al alimentației nu mai este doar prevenirea bolilor cronice, ci și prevenirea malnutriției și menținerea forței fizice.
Autorii studiului subliniază că mesajul principal nu este că dietele vegetariene ar fi nesănătoase, ci că alimentația trebuie adaptată fiecărei etape a vieții. Nevoile nutriționale ale unei persoane de 90 de ani pot fi semnificativ diferite de cele ale unui adult de 40 sau 50 de ani, iar dieta ar trebui ajustată în consecință.
În concluzie, longevitatea nu depinde de un singur tip de dietă, ci de echilibrul nutrițional și de adaptarea alimentației la schimbările organismului de-a lungul vieții.
