Creștinii ortodocși care urmează calendarul bisericesc vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați primii mari susținători ai creștinismului în Imperiul Roman. Sărbătoarea are o semnificație aparte atât în viața religioasă, cât și în tradițiile populare păstrate în Republica Moldova, transmite IPN.
Potrivit tradiției creștine, împăratul Constantin cel Mare a avut un rol decisiv în recunoașterea și răspândirea creștinismului, iar mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Numele lor este legat de evenimente care au marcat istoria creștinismului și de transformarea crucii într-un simbol al credinței.
Sărbătoarea este marcată prin slujbe religioase și hramuri în numeroase localități. În același timp, în mediul rural s-au păstrat mai multe credințe populare. În tradiția populară, ziua mai este cunoscută și sub denumirea de „Constantin graur” sau „Constantinul puilor”, fiind asociată cu perioada în care păsările își învață puii să zboare. Din acest motiv, în unele zone se evită muncile agricole.
Istoricii menționează că Edictul de la Milano, promulgat în anul 313 de Constantin cel Mare, a garantat libertatea religioasă pentru creștini. De asemenea, împărăteasa Elena a contribuit la construirea unor importante lăcașuri de cult în locurile sfinte din Ierusalim, inclusiv a Bisericii Sfântului Mormânt.
Mulți moldoveni își sărbătoresc onomastica astăzi: numele Constantin este purtat de peste 27 800 de bărbați. Alte forme întâlnite sunt Costel, purtat de 140 de persoane, și Costică, înregistrat la patru bărbați. În același timp, numele Elena este purtat de circa 97 400 de femei, iar alte derivate, precum Ileana și Lena, sunt purtate de 65, respectiv, de 71 de persoane.
