Presa din Republica Moldova a devenit periculoasă. E chiar mai periculoasă decât utilă. Pe cât de captivantă este, poate fi folosită ca mecanism de manipulare. O problemă a presei din Moldova este și dispariția cotidianelor, dar și ponderea publicațiilor în limba rusă. Îngrijorările au fost formulate în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului Mass-Media 2017, care a început marți, 14 noiembrie, la Chișinău, transmite IPN.
Prezent la eveniment, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că, acum opt ani, când a mai fost în Republica Moldova, obișnuia să citească cotidianul în fiecare dimineață. La revenirea în țară, a avut marea dezamăgire să nu mai găsească cotidiane în chioșcurile din capitală. Oficialul european spune că oamenii doresc să aibă acces la informație în diferite forme și este important să existe atât scrisă, cât și online, radio sau TV. Mass-media liberă este pilonul unei societăți democratice, susține ambasadorul UE, iar Uniunea Europeană oferă mult suport pentru dezvoltarea presei din Moldova. „Cunoaștem situația economică dificilă a mass-media din Moldova și de aceea spunem că este foarte important pluralismul. De asemenea, este important ca mass-media să nu fie un număr static de ziare, posturi radio, dar să existe mereu noi oferte pe piața media, un proces continuu de oferte pentru populație”, a spus Peter Michalko.
Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Julia Monar, a menționat că a rămas și ea surprinsă că în Moldova nu mai există un cotidian. Surprinsă este și de faptul că doar circa 20% din moldoveni obișnuiesc să citească ziare. În Germania ponderea cititorilor de ziare este de 45%. O altă observație a diplomatului german asupra presei din Moldova este că, deși presa scrisă nu este foarte atrăgătoare, posturile radio și cele de televiziune sunt surse puternice de informare. Julia Monar a mai spus că este nevoie de transparență și libertate în domeniul mass-media.
Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Stella Ronner-Grubacic, a notat că cea mai mare provocare a presei din Republica Moldova este dominația limbii ruse. La fel, lipsa încrederii în jurnaliști împiedică îndreptarea societății spre calea democratizării țării. Ambasadoarea a subliniat că Olanda va continua să susțină Moldova pe calea democrației și a unui jurnalism independent.
Prezent la eveniment, președintele Parlamentului Andrian Candu a spus că presa nu trebuie să servească pe cineva anume, dar trebuie să servească adevărul, libertatea de gândire și de alegere. Presa trebuie să fie în serviciul societății. Șeful legislativului a precizat că în ultimul timp observă o lipsă de solidaritate în mediul jurnalistic și în dialogul cu autoritățile. Andrian Candu a menționat deschiderea Parlamentului pentru propuneri din partea breslei jurnalistice, dar și a experților, pentru dezvoltarea presei locale.
Peste 170 de invitați: jurnaliști, ambasadori și experți în domeniul mass-media participă pe parcursul a două zile la Forumul Mass-Media 2017, la Chișinău. Provocările jurnalismului din Republica Moldova, dar și soluțiile pentru o presă liberă vor fi discutate în cadrul mai multor ateliere tematice la care vor participa experți din Germania, SUA, Polonia, Israel, România etc.
