Ancheta devalorizării sistemului bancar trebuie să se desfășoare în continuare fără implicarea politicienilor, dar cu implicarea serviciilor speciale din alte țări. Totodată, pentru a stabili direcția în care se îndreaptă investigația, Parlamentul trebuie să instituie o comisie care să analizeze situația din noiembrie trecut până în prezent. Declarații în acest sens a făcut Alexandru Slusari, deputat al Fracțiunii Platforma DA, președinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind devalizarea sistemului bancar.
„Ancheta urmează să fie independentă, fără ingerința politicienilor categoric și să nu fie selectivă. Adică în funcție de situația politică aici închidem ochii, aici deschidem ochii, aici Platon e bun, aici nu știu care nu e bun. În caz contrar, nu ar fi credibil”, a declarat Alexandru Slusari în cadrul dezbaterilor publice „Investigarea fraudei bancare: acțiuni, percepții, termeni rezonabili” organizate de către IPN.
Pentru ca cel puțin o parte din banii furați să fie întorși în țară, autoritățile competente trebuie să conlucreze cu serviciile externe, susține deputatul. „Colaborarea mult mai eficientă se impune cu serviciile speciale ale altor țări, mai ales dacă vrem să recuperăm o parte din bani. Actualmente, văd de niște încercări, dar mi se pare că mult mai bine trebuie de colaborat cu serviciile altor țări”, a spus el.
Alexandru Slusari consideră urează să consolideze controlul privind evoluția investigației în ultimul an.
„Părerea mea este că Parlamentul trebuie să instituie acea comisie parlamentara care să analizeze situația din noiembrie până în prezent, cum a decurs și cum decurge procesul de lichidare a celor trei bănci, cum au fost repartizate acele credite de stat, întrucât în cadrul anchetei noastre am primit mai multe informații că operațiunile de devalizare și furtul banilor a continuat și după noiembrie 2014”, a punctat deputatul.
Dezbaterile „Investigarea fraudei bancare: acțiuni, percepții, termeni rezonabili” sunt ediția a 143-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
