În ciuda eforturilor susţinute ale oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, există încă multe necunoscute legate de noul coronavirus. Cu toţii suntem, practic, în acest moment, parte a unui experiment la scară planetară, în care se încearcă găsirea unui răspuns la această problemă globală adusă de Covid-19, se arată într-un material BBC.
Iată care sunt marile întrebări la care savanţii şi specialiştii încă încearcă să găsească un răspuns clar.
1. Câte persoane sunt, de fapt, infectate?
E una dintre întrebările cele mai banale, dar, totodată, esenţiale. La nivel global, sunt confirmate oficial, în acest moment, peste 600 de mii de cazuri. Bilanţul e în continuă creştere, dar aceste cifre reprezintă doar o parte din numărul total de persoane infectate, care încă rămâne necunoscut.
În plus, acest mister este sporit de aşa-numitele persoane asimptomatice: acestea pot fi deja infectate, fără să aibă habar de asta.
Dezvoltarea unor teste specifice care să detecteze prezenţa anticorpilor i-ar ajuta pe savanţi să afle dacă cineva a avut acest virus. Doar atunci se va şti precis cât de mult şi de uşor se propagă acesta.
2. Cât de mortal este, în realitate, Sars-Cov-2?
Atâta vreme cât nu cunoaştem exact numărul persoanelor infectate, devine imposibil să determinăm cu precizie rata mortalităţii.
Rata deceselor diferă şi ea, de la ţară la ţară. În acest moment, conform oficialilor guvernamentali britanici, în jur de 1% din persoanele care iau virusul mor. Dar în Italia, acest procent este de peste 10%.
Conform OMS, la nivel global, acest procent este de 3,4%.
Dacă sunt luate în considerare şi numărul de cazuri asimptomatice (care rămân „sub radar”, nedetectate), atunci procentul ar fi mai mic.
3. Care sunt toate simptomele pe care le provoacă noul coronavirus?
Principalele simptome ale acestei boli sunt febra şi tusea seacă. Durerile în gât, durerile de cap şi diareea au fost, de asemenea, raportate în anumite cazuri. De asemenea, pierderea gustului ori a mirosului sunt, şi ele, posibile semne ale infectării cu SARS-CoV-2.
Cea mai importantă chestiune, rămasă în dezbatere, este dacă simptomele uşoare de răceală, precum strănutul sau curgerea nasului pot fi luate în considerare.
4. Ce rol au copiii în răspândirea bolii?
În mod clar, copiii pot contracta noul coronavirus. Cu toate acestea, ei dezvoltă simptome uşoare şi, până în prezent, s-au înregistrat cazuri puţine de decese în rândul copiilor, comparativ cu alte grupe de vârstă.
Copiii pot răspândi extrem de rapid bolile (se adună împreună, în spaţiile de joacă, au contact direct cu multe persoane, din toate categoriile de vârstă etc.), dar, în acest moment, nu este clar cât de mult pot răspândi Covid-19.
5. De unde vine coronavirusul?
Virusul a fost detectat pentru prima oară în regiunea Wuhan din China, la finalul anului 2019, unde s-au înregistrat mai multe cazuri în apropierea unei pieţe de animale.
Coronavirusul, oficial denumit SARS-CoV-2, este înrudit cu o categorie de viruşi care infectează liliecii. Se crede că acest virus a făcut trecerea de la liliac la un alt animal, apoi la om. Dar care este acel animal misterios, până la urmă? Această verigă lipsă rămâne, în continuare, o mare necunoscută şi ar putea fi sursa unor infecţii viitoare.
6. Cât de mult va fi afectat virusul de sezonul cald?
Oamenii răcesc sau fac gripă mai des în timpul iernii, decât vara. În cazul noului coronavirus nu se ştie precis dacă sezonul cald va reuşi să oprească răspândirea acestuia.
Nu se ştie dacă vorbim, şi în acest caz, de o boală sezonieră, aşa cum se întâmplă în cazul gripei banale.
Dacă vremea caldă va diminua, totuşi, pandemia de Covid-19, există atunci pericolul creşterii îmbolnăvirilor, odată cu venirea sezonului rece. Iar omenirea să se confrunte cu un al doilea val al crizei provocate de noul coronavirus.
7. De ce unele persoane prezintă simptome mai severe?
Pentru majoritatea oamenilor, Covid-19 nu înseamnă decât o infecţie uşoară. Cu toate acestea, în jur de 20% dintre persoanele care contractează boală dezvoltă simptome mai severe. De ce?
O parte a răspunsului ţine de starea sistemului imunitar al fiecărui individ în parte. Astfel, un sistem imunitar de bună calitate ne ajută să trecem prin boală, dar nu ne protejează contra infectării. La mijloc, ar putea fi şi anumiţi factori genetici. A înţelege mai bine cum stau lucurile în această privinţă, i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să găsească metode de a avea mai puţini bolnavi care să necesite terapie intensivă.
8. Poţi deveni imun? Cât durează imunitatea faţă de această boală? Te poţi îmbolnăvi a doua oară?
În privinţa dezvoltării imunităţii faţă de această boală, avem multe speculaţii şi puţine dovezi.
În cazul persoanelor care s-au vindecat, se presupune că acestea au reuşit să dezvolte un răspuns imun la boală, din moment ce au reuşit să se recupereze.
Dar această boală este una extrem de „tânără”, care şi-a făcut apariţia abia în urmă cu câteva luni, prin urmare, nu există date statistice acumulate pe termen lung. Informaţiile, neverificate oficial, despre pacienţi care s-au infectat şi a doua oară, ar putea avea ca explicaţie testele defectuoase (care să fi indicat iniţial, greşit, că pacientul s-a vindecat, când, de fapt, nu a fost cazul).
În orice caz, chestiunea imunităţii este considerată a fi una vitală în a înţelege ce se va întâmpla, pe termen lung, cu noi şi cu această boală.
9. Va suferi acest virus o mutaţie?
Virusurile suferă tot timpul mutaţii, dar acestea, în marea lor majoritate, nu produc diferenţe semnificative.
Ca regulă generală, se presupune că viruşii devin, cu timpul, mai puţin letali. Dar această regulă nu e bătută în cuie. Principala îngrijorare este dacă acest coronavirus va suferi o mutaţie, iar sistemul nostru imunitar nu îl va mai „recunoaşte”, iar un vaccin specific nu va mai avea efecte asupra lui.
