Anul politic 2022 a fost marcat de proteste antiguvernamentale și de obținerea statutului de țară candidată la aderare. Evenimentele politice în 2022 au fost influențate de războiul din Ucraina și de impactul economic și social al acestuia. În 2022 pe arena politică de la Chișinău și-au făcut oficial apariția mai multe formațiuni politice, printre care Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, partid condus de ex-ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, și Mișcarea Alternativa Națională, formațiune condusă de primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei la 24 februarie a determinat întreaga clasă politică de la Chișinău să se solidarizeze, iar prin votul deputaților guvernării și opoziției, în ziua izbucnirii războiului, a fost declarată stare de urgență la nivel național.
De asemenea, la 25 februarie, președintele Maia Sandu i-a chemat la Președinție pe reprezentanții opoziției extraparlamentare, fiind convenite acțiuni comune între toate forțele politice din țară pentru a asigura unitatea și securitatea cetățenilor Republicii Moldova și pentru a face față fluxului masiv de refugiați ucraineni care au început să traverseze frontiera Republicii Moldova.
Pe plan intern, în luna mai a fost aleasă noua conducere a Platformei DA în cadrul Congresului formațiunii. Candidați la funcția de președinte al Platformei au fost Chiril Moțpan și Dinu Plîngău. Alegerile au fost câștigate de Plîngău, cu o diferență de vot – 163 la 151. Ulterior, partidul politic și-a lansat noul brand – culoarea albastră – și a aprobat echipa Biroului Politic Național.
Vara anului 2022 a fost marcată de evenimente care au adus Republica Moldova în atenția opiniei publice internaționale. La 23 iunie Consiliul European a decis acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina. Totodată, Consiliul European a decis să recunoască perspectiva europeană a Georgiei, căreia îi va acorda statut de candidat după ce autoritățile georgiene vor înlătura restanțele.
Anul 2022 a fost marcat și de proteste antiguvernamentale de amploare. Membrii și simpatizanții Partidului Politic „Șor” au organizat zeci de proteste în centrul Chișinăului „împotriva sărăciei și crizelor” din țară, cerând guvernării renegocierea contractului cu Gazprom și îmbunătățirea calității vieții oamenilor. În timpul protestelor oamenii au cerut demisia președintelui Maia Sandu, demisia Guvernului și organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate.
În toamna anului 2022 opt partide politice de opoziție din Republica Moldova au creat platforma „Agenda comună”. Platforma presupune „o fabrică de idei politice și proiecte comune: de la inițiative legislative la acțiuni comune de protest și discuții la nivel național”. Partidele opoziției parlamentare și extraparlamentare și-au propus prin intermediul acestei platforme să vină cu soluții la problemele cu care se confruntă țara și să tragă un semnal de alarmă către partenerii de dezvoltare atunci când guvernarea comite abuzuri.
În noiembrie 2022 un nou partid pro-european a fost lansat în Republica Moldova: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), formațiune condusă de ex-ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu. Noul partid s-a declarat unul de centru-dreapta, care are obiectivul principal dezvoltarea economică a Republicii Moldova și care promite aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova în anul 2030.
Lista partidelor politice din Republica Moldova s-a extins și odată cu apariția partidului Mișcarea Alternativa Națională. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost ales cu vot unanim în funcția de președinte al MAN, în cadrul primului congres al formațiunii, care a avut loc pe 21decembrie. Deocamdată, MAN nu este înregistrat oficial în calitate de partid.
Anul 2022, marcat de proteste și obținerea statutului de țară candidată la aderare
