Aplicarea arestului preventiv în izolator, pe aceeași învinuire, pentru un termen mai mare de 12 luni este un abuz, inclusiv din partea judecătorilor care admit demersurile procurorilor, dar și din partea judecătorilor care resping recursurile avocaților. Or, și legislația europeană prevede că orice demers de prelungire a măsurii preventive de arest trebuie să fie însoțit de probe noi, care să argumenteze necesitatea absolută de aplicare. Opiniile aparțin expertului internațional în drepturile omului, Ana Ursachi, precum și avocatului Igor Vieru, și au fost exprimate într-o conferință de presă la IPN.
În cadrul conferinței, experții s-au referir și la cazul lui Oleg Pruteanu, care este ținut în arest preventiv timp de 32 de luni, în lipsa unei sentințe. Într-o inervenție video, de peste hotare, Ana Ursachi a declarat că măsurile de arest preventiv în izolator continuă să fie o mare problemă pentru justiția din Republica Moldova. Potrivit ei, cazul lui Oleg Pruteanu, dincolo de prelungirea arestului preventiv, a acumulat pe interior și abuzul judecătorilor, atunci când această detenție a fost prelungită. „Niciunul din demersurile de prelungire a arestului nu a fost suplimentat cu probe”, susține Ana Ursachi.
Potrivit ei, legea spune foarte clar că în momentul în care instanța decide pro sau contra în privința prelungirii arestării preventive, trebuie să țină cont de toate probele aduse de procuror. Și pentru fiecare lună nouă, probele trebuie să fie noi, probe care să argumenteze necesitatea absolută – un criteriu imperativ, impus de legislația europeană. Experta a mai spus că există precedente de condamnare a țării pentru încălcarea articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu privire la „Dreptul la libertate și la siguranţă”. „Cea mai mare vină aparține judecătorilor, care nu au știut să reziste acestor influențe și imixtiuni ale polițiștilor și procurorilor. S-au compromis încât au devenit șantajabili și vulnerabili. Nimeni nu are șanse la o justiție echitabilă, iar cazul lui Pruteanu arată că oricine a intrat în această măcelărie a sistemului riscă să fie distrus”, a mai spus Ana Ursachi.
Avocatul Vadim Vieru a remarcat că procurorii, cu părere de rău, văd măsura preventivă ca pe o măsură de reprimare, iar judecătorii, spre regret, acceptă aceste demersuri. „De ce le acecptă? Sunt destul de multe discuții în societate, inclusiv destul de multe bănuieli legate de presiuni, pentru că judecătorii de instrucție se tem, mai ales pe cazuri unde există anumite interese, să nu admită demersurile procurorilor legate de aplicarea măsurilor preventive”, a notat avocatul.
Potrivit lui, un alt asepct legat de cazul lui Oleg Pruteanu se referă la încercarea autorităților de a intimida avocații. „Această situație, deja în privința avocaților ridică întrebări în ceea ce ține de articolul 8 din Convenție. Or jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului spune foarte clar că orice imixtiune a statului în activitatea avocatului colateral implică o încălcare a articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a menționat Vadim Vieru.
Conferința de presă cu tema: „Injustiția care omoară. Detalii grave din dosarul lui Oleg Pruteanu, ținut ilegal în arest timp de 32 de luni fără sentință. Scos, aproape mort, din greva foamei care a durat o lună. Ce spun experții în domeniu despre caz” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Partenerul proiectului este Uniunea Avocaților din Moldova. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.
