O bibliotecă trebuie să fie acolo unde este utilizatorul ei, atât lângă cei care preferă varianta clasică, prin frecventarea bibliotecii, cât şi lângă cei din mediul virtual, în special tinerii. O spune directorul general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Elena Pintilei, la 188 de ani de la prima atestare documentară a instituţiei. Solicitată de IPN, Elena Pintilei, a menţionat că o bibliotecă națională trebuie să-și reorganizeze astfel activitatea încât să corespundă cerințelor utilizatorilor săi.
„Evenimentele care au avut loc, în contextul pandemiei, au fost o motivaţie de a pune accent pe dezvoltare, de a revedea competențele digitale. Am conștientizat că trebuie să fim prezenți în mediul virtual, că trebuie să dezvoltăm o parte din servicii care trebuie să fie orientate către utilizatorul din mediul virtual”, a spus aceasta.
Totodată, directorul general al instituţiei a remarcat că la capitolul de asigurare a bibliotecii cu echipament modern încă există restanțe. „O bibliotecă care nu oferă servicii digitalizate nu mai poate pretinde la titulatură de instituție modernă. Ne concentrăm toate eforturile pentru a corespunde tuturor cerințelor, inclusiv pentru atragerea partenerilor de peste hotare”, a menţionat Elena Pintilei.
Potrivit ei, la momentul actual, Biblioteca Națională dispune de un singur scanner, procurat cu zece ani în urmă. Însă, la 19 iulie 2019 a fost semnat un proiect, finanţat de Ambasada Japoniei din Chișinău, care presupune procurarea a patru scanere, inclusiv unul automat și altul semiautomat, care vor permite digitizarea publicaților în diverse formate, trei stații de lucru adiacente scanerelor şi un server de mare capacitate pentru păstrarea pe termen lung a publicațiilor scanate cu elementele necesare pentru asigurarea securității.
Inaugurarea Bibliotecii Publice din Chişinău a avut loc la 22 august 1832. Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuți, profesor la Gimnaziul nr.1 de băieți din Chișinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca. La baza fondului inițial de documente au stat cărțile procurate de la colonelul I. P. Liprandi, de la Kelhner și de la profesorul Arhanghelski.
