Republica Moldova a fost obligată să achite 167 de mii de euro Elenei Arzamazova, după ce femeia s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că a fost privată abuziv de o clădire pe care a cumpărat-o de la consiliul local din Pojareni, fără nici o compensație, transmite IPN.
Asociația obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” menționează că Elena Arzamazova este de naționalitate australiană și moldoveană, care locuiește în Queensland, Australia. În 2004 reclamanta a cumpărat o clădire, în trecut utilizată pentru festivități. Înstrăinarea a fost organizată de către Consiliului local și Primărie. Contractul a fost semnat în fața notarului și clădirea a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile. Cu toate acestea, în 2007 Procuratura s-a adresat cu acțiune de anulare a tranzacției pe motivul că prețul obținut pentru clădire a fost prea mic și că a fost înstrăinat fără licitație, contrar legislației.
După ce prima instanță a respins acțiunea, de două ori, pe motiv că a fost depusă în afara termenului, în 2013 Curtea de Apel a anulat contractul, constatând că autoritatea publică a comis o eroare când a înstrăinat clădirea și a aprobat și înregistrat tranzacția deoarece aceasta era parte a domeniului public și nu putea fi înstrăinată.
Reclamantul a declarat recurs, care a fost respins de către Curtea Supremă de Justiție în 2014. Solicitarea înaintată de către aceasta privind omisiunea Curții de Apel de a dispune compensație pentru investiția în renovarea clădirii a fost declarată inadmisibilă. Ea a înaintat o acțiune civilă împotriva consiliului local și Procuraturii pentru a recupera banii investiție în clădire, care a fost respinsă în 2019. După inițierea acțiunii civile, a fost inițiată o cauză penală, care ulterior a fost suspendată.
Invocând Articolul 1 din Protocolul nr. 1 – protecția proprietății, reclamantul a susținut că a fost privat de clădire și teren fără vreo compensație.
Curtea a concluzionat că a avut loc violarea acestui articol, reținând că privarea reclamantului de clădire i-a impus o sarcină individuală și excesivă și că autoritățile au eșuat să asigure o balanță echitabilă dintre cerințele interesului public, de pe o parte, și drepturile reclamantului la protecția proprietății, de pe altă parte.
160 de mii de euro este suma stabilită cu titlu de prejudiciu material, cinci mii de euro sunt cu titlu de prejudiciu moral și două mii de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
