Organizații neguverpost_titlentale și activiști civici lansează un apel către partidele politice să respecte și să aplice cota de reprezentare a genurilor de minimum 40% la desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, atât pentru circumscripția națională, cât și cele uninominale.
Într-o conferință de presă la IPN, semnatarii apelului au amintit că în anul 2016, prin votul a 86 de deputați, clasa politică și-a asumat angajamentul de a respecta principiul egalității de gen în procesul decizional, prin aprobarea cotei minime de reprezentare de 40% a genurilor. Cu părere de rău, în 2017 efectul cotei a fost redus odată cu promulgarea legii privind schimbarea sistemului electoral, de la cel proporțional la cel de tip mixt. Activiștii civici constată că, în pofida efortului constant depus pentru a promova egalitatea de gen în politică, femeile dețin astăzi mai puțin de o cincime din mandatele de deputați. Această subreprezentare a femeilor este direct influențată de deciziile partidelor politice luate la etapa întocmirii listelor de candidați.
Vicedirectoarea Centrului Naţional de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Galina Precup, a remarcat că un studiu desfășurat de organizație arată că în ultimii zece ani în toate scrutinele electorale femeile au fost poziționate pe listele electorale pe locuri mai puțin eligibile. La alegerile precedente, în cazul majorității partidelor, doar 20% din primii 20 de candidați pe listă erau femei. Și televiziunile promovează mai mult activitatea bărbaților, iar femeile sunt tot mai puțin vizibile.
Începând cu anul 2019, partidele politice care vor respecta cota de cel puțin 40% de candidați femei înaintați în circumscripțiile uninominale vor beneficia de o majorare a suportului bugetar de cel puțin 10% din suma alocată pentru anul bugetar respectivului partid și de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie ales în circumscripția uninominală, conform legislației privind partidele politice și procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală. Valeriu Pașa, reprezentant al comunității „WatchDog.MD”, a menționat că măsurile de stimulare a participării femeilor în alegeri nu sunt suficiente în condițiile în care nu există o voință politică clară ca femeile să fie promovate.
Dumitrul Sliusarenco, avocat, a menționat că, potrivit unui studiu cu privire la discursul de ură, realizat de Asociația Promo-LEX, femeile sunt al doilea cel mai des vizat grup, după comunitatea LGBT, în discursurile de ură care au loc în spațiul public. „Pentru o femeie să facă politică este cu mult mai greu decât pentru un bărbat din cauza prejudecăților și stereotipurilor promovate public. Femeia, spre deosebire de bărbați, trebuie nu doar să demonstreze că este o bună profesionistă, ci să treacă o mulțime de teste, și anume: testul familiei, că este o bună gospodină că este o bună mamă , că poate naște copii. Lucruri care nu sunt atribuite bărbaților”, a remarcat avocatul.
Semnatarii apelului cer partidelor politice să desemneze femeile pe locuri eligibile la etapa întocmirii listelor de candidați, să respecte drepturile fiecărui candidat înscris în cursa electorală și să se abțină de la discursurile sexiste, instigatoare la ură și violență. De asemenea, să asigure un proces electoral transparent și bazat pe meritocrație, ceea ce va contribui la implicarea mai multor femei în procesul electoral și la echilibrarea reprezentării genurilor în Parlamentul Republicii Moldova.
Printre semnatarii apelului sunt: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, RCTV Memoria, Gender Centru, Promo-LEX, Clubul Politic al Femeilor 50/50, Centrul Internaţional „La Strada”, Centrul de Drept al Femeilor, Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Institutul de Politici Publice etc., în total 22 de organizații și zece activiști civici. Lista rămâne deschisă pentru semnare.
