Republica Moldova trebuie să ia măsuri ferme pentru a stopa violenţa între deţinuţi şi intimidarea, fenomene legate în mare măsură de ierarhiile informale din penitenciarele ţării, afirmă Comitetul Anti-Tortură (CPT) al Consiliului Europei într-un raport publicat astăzi.
În cadrul raportului, bazat pe o vizită efectuată în ţară între 28 ianuarie şi 7 februarie 2020, CPT constată progrese tangibile în anumite domenii, dar regretă faptul că unele dintre recomandările sale mai vechi nu au fost implementate, în special acelea privind violenţa între deţinuţi, regimul persoanelor aflate în arest preventiv şi al celor condamnate, precum şi semnalează numărul insuficient al personalului din penitenciare.
CPT constată că arestaţii nu semnalau agresiunile din cauza climatului de teamă şi intimidare promovat de către deţinuţii de la vârful ierarhiei informale din penitenciare şi lipsei lor de încredere în abilitatea personalului de a garanta siguranţa deţinuţilor.
CPT consideră că eşecul continuu al autorităţilor în rezolvarea acestei probleme se datorează în special lipsei unui număr de personal suficient în penitenciare, dar și faptului că se bazează pe liderii informali din închisori pentru a ţine sub control deținuții. Alţi factori relevanţi sunt celulele cu capacitate mare şi absenţa unei analize pentru identificarea celei mai potrivite închisori, aripi ale închisorii sau celule pentru dislocarea deținutului.
Un aspect de o reală preocupare pentru CPT este situaţia anumitor categorii de deţinuţi vizaţi activ de către ierarhiile informale din închisori, care trăiesc într-un climat de teamă permanentă şi umilinţă.
Comunicatul CoE precizează că în cele trei penitenciare pentru adulţi vizitate (Taraclia, Cahul şi Chișinău) majoritatea deţinuţilor intervievaţi de către delegaţie nu au avut plângeri legate de rele tratamente din partea personalului. Cu toate acestea, la penitenciarul din Chişinău, delegaţia a înregistrat câteva plângeri privind rele tratamente (pumni şi lovituri) aplicate de către personalul închisorii şi câteva plângeri legate de folosirea excesivă a forţei împotriva deţinuţilor aflaţi în stare de agitaţie, în toate cele trei închisori.
CPT a constatat că condiţiile de detenţie erau satisfăcătoare în închisorile din Cahul şi Taraclia, dar nesatisfăcătoare la Chişinău în ce priveşte reparaţiile, igiena, ventilaţia, accesul la lumină naturală şi suprapopularea din anumite celule. În toate cele trei penitenciare exista o distribuţie neuniformă a deţinuţilor în celule, un indiciu al unei puternice ierarhii carcerale informale.
În ce priveşte regimul de detenţie, raportul notează că, în ciuda eforturilor depuse la închisorile din Taraclia şi Cahul, majoritatea condamnaţilor nu erau angajaţi în activităţi utile, iar la penitenciarele din Cahul şi Chişinău majoritatea celor aflaţi în arest preventiv petreceau 22 sau 23 de ore închişi în celule. CPT cere autorităţilor să intensifice eforturile astfel ca deţinuţii să petreacă zilnic un interval rezonabil de timp în afara celulelor, angajaţi în activităţi relevante.
CPT este de asemenea îngrijorat din cauza efectivelor insuficiente de personal sanitar din penitenciare, dar şi din cauza folosirii izolării ca măsură disciplinară, care poate fi impusă anumitor categorii de deţinuţi până la o durată de 20 de zile, cu trei zile pentru minorii condamnaţi. CPT recomandă ca perioada maximă pentru izolarea disciplinară să fie redusă la mai puţin de 14 zile, iar practica să fie abolită în ce priveşte minorii.
Cât privește tratamentul aplicat persoanelor reţinute de către poliţie, delegaţia CPT nu a primit aproape nicio plângere legată de rele tratamente, deşi comitetul ia act de un număr considerabil de cazuri de presupuse rele tratamente aplicate de poliţie raportate Biroului Procurorului General. Referitor la garanţiile post arest, CPT cere autorităţilor din Moldova să reformeze legislaţia pentru a garanta accesul la un avocat încă de la începutul privării de libertate, în special ţinând cont că delegaţia a auzit unele afirmaţii potrivit cărora acest drept este uneori acordat în practică doar după un prim interogatoriu poliţienesc.
Marea majoritate a persoanelor intervievate în spitalele psihiatrice şi instituţiile de protecţie socială au afirmat că au fost tratate corect. Cu toate acestea, CPT a constatat un număr insuficient de asistenţi medicali şi infirmieri în ambele tipuri de instituţii. CPT notează îmbunătăţiri la spitalul psihiatric din Chişinău, deşi rămân deficienţe cu privire la echiparea dormitoarelor pacienţilor şi starea proastă a toaletelor comune şi duşurilor. Comitetul exprimă îngrijorare şi în legătură cu practica instalării camerelor de supraveghere cu circuit închis în toate saloanele pacienţilor din secţia de expertiză medico-legală vizitate de către delegaţie. Legat de această practică, CPT recomandă ca supravegherea să fie utilizată doar pe baza unei analize individuale de risc.
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante vizitează locuri de detenţie din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate.
