Copiii care provin din mediul rural sunt supuși inegalităților digitale care limitează dreptul la educație. Lipsa accesului la dispozitive digitale și accesul limitat la internet sunt principale dificultăți în desfășurarea activităților de învățare online. Inegalitățile digitale cu care se confruntă elevii din mediul rural afectează atât reușita școlară, cât și traseul educațional al copiilor. Aceste rezultate au fost stabilite în cadrul unui studiu de politici publice. La fel, au fost propuse măsuri pentru îmbunătățirea incluziunii digitale a copiilor, cum ar fi alfabetizarea digitală a tuturor actorilor implicați în procesul educațional, asigurarea accesului la tehnologii informaționale și deschiderea laboratoarelor digitale în școli, transmite IPN.
La prezentarea studiului cu genericul „PRO Incluziune digitală în educație pentru Cetățenii digitali de mâine”, realizatoarea cercetării și bursiera programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, Alina Bărbuță (Stupar), a menționat importanța creării unei strategii care ar dezvolta digitalizarea procesului educațional. „Strategia trebuie să pornească de la alfabetizarea digitală care presupune, în primul rând, accesul la dispozitive digitale de calitate, instruirea cadrelor didactice, elevilor și părinților acestora. Avem nevoie de strategia sistematizată la nivel național în ceea ce privește alfabetizarea digitală. În plus, trebuie să fi creat un mecanism de cooperare a instituțiilor școlare”, a spus autoarea.
Potrivit mentorului programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, Michelle Iliev, modelul Centrului de Inovații „Clasa Viitorului” este pertinent în cazul digitalizării procesului educațional. Specialistul a punctat că „Centrul trebuie luat în calcul în strategia nouă ca un punct forte în care deja s-au testat mai multe soluții. De exemplu, după ce cinci ani în urmă a fost implementat proiectul de robotică, acum avem competiții în care elevii noștri iau primele locuri la nivel mondial. Acest fapt arată un nivel de competență digitală, deja aplicarea pe partea practică în viață și cum acesta influențează profesiile pe care le vor urma elevii”.
De asemenea, o atenție sporită trebuie să fi acordată echipamentelor digitale pentru procesul educațional. În acest sens, Michelle Iliev a subliniat că pe timp de pandemie au fost donate unele calculatoare care uneori nu au fost prielnice pentru procesul educațional. „Ne trebuie modele care sunt adaptate pentru procesul educațional, care au preinstalate anumite softuri specializate pentru procesul educațional, care sunt conectate în serii în care profesorul poate interacționa cu fiecare elev în parte, la distanță. Sunt anumite instrumente care ar trebui să fie revizuite și încadrate într-o serie de recomandări din partea Ministerului Educației și Cercetării către școli. În plus, trebuie alocat un buget aparte în fiecare an”, a comunicat ea.
Managerul de proiect „Tekwill în Fiecare Școală”, Tatiana Alexeev, de asemenea a subliniat necesitatea implementării tehnologiilor informaționale în școlile rurale, precizând că digitalizarea educațională oferă mai multe oportunități pentru elevi. „Noi punem un accent foarte mare pe crearea oportunităților nu doar în orașe și municipii, dar și în zonele rurale, deoarece cunoaștem că unul dintre motive pentru care tinerii aleg să plece din sate este lipsa de oportunități. Noi încercăm să le aducem cât mai aproape de elevi prin inițiativa „laboratoare digitale” și prin resurse digitale pe care le-am dezvoltat”, a spus managerul proiectului.
Întrebată despre susținerea pe care o acordă Parlamentul pentru Guvern în procesul de definitivarea programului de dezvoltare digitală, deputata Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcela Adam, a anunțat că reprezentanții Parlamentului au discutat acest subiect împreună cu colegii de la Ministerul Educației și Cercetării pe platforma Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. „Suntem în proces de dezvoltare a strategiei noi a educației. Este o problemă nu doar pentru școală, este o problemă pentru întreaga societate. Fără competențe digitale astăzi nu ne putem integra plenar și nu putem fi membri activi ai unei societăți dezvoltate”, a afirmat oficialul.
Proiectul „Politici publice pentru dezvoltare” este implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Pe parcursul lucrului la studiul de politică publică, tinerii au profitat de mentorat care a fost acordat de experții contractați de IPRE și de un modul adițional de instruire în domeniul advocacy și comunicare publică.
- Chișinăul va cere revizuirea refuzului Interpol de a-l anunța în căutare pe Plahotniuc
- Ministrul Popșoi a discutat cu omologul său israelian despre uciderea rabinului Zvi Kogan
- Maia Sandu, la Forumul pentru Integrare Europeană: Prioritățile se concentrează pe trei domenii-cheie
- PAS își exprimă susținerea pentru Elena Lasconi în turul 2 al prezidențialelor din România
- Cursul valutar oficial la 26.11.2024
