Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua Strategie de Reformă a Administrației Publice pentru perioada 2023-2030.
Proiectul Strategiei reprezintă viziunea Guvernului referitoare la transformarea administrației publice centrale și locale, în contextul aderării la Uniunea Europeană și noilor realități socio-economice.
Pe 10 februarie, la Ungheni, a avut loc întrunirea regională a reprezentanților Administrațiilor Publice Locale din raioanele Nisporeni, Ungheni și Călărași. În sală au fost prezenți funcționari publici, colaboratori ai serviciilor desconcentrate, consilieri locali, raionali și municipali, dar și reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, ai mediului de afaceri, ai presei naționale și locale.
Ședința a fost prezidată de Șefa Direcției Administrație Publică a Cancelariei de Stat, Victoria Cujbă; reprezentantul Guvernului în teritoriu, raionul Ungheni, Andrei Grițco; reprezentantul Guvernului în teritoriu, raionul Nisporeni, Dan Negel; Șefa adjunctă Direcția Managementul funcției publice și resurse umane, Rada Ciurea; Consultant principal Direcția Administrație Publică, Olesea Luchian.
Prezentarea proiectului Strategiei de Reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 a fost făcută de Șefa Direcției Administrație Publică a Cancelariei de Stat, Victoria Cujbă.
În discursul său, Cujbă a subliniat că documentul prezintă un set de politici publice unitar, coerent și cuprinzător care descrie viziunea, scopul, obiectivele, acțiunile și resursele necesare pentru realizarea Reformei până în 2030.
Necesitatea de reformare complexă a administrației publice centrale și locale vine din provocarea continuă cu care se confruntă acestea, și anume capacitatea administrativă limitată, generată de atractivitatea limitată, de sistemul de salarizare fragmentat și incoerent, de limitările sistemului de recrutare, promovare și evaluare al funcției publice.
După prezentarea Strategiei de Reformă a urmat o sesiune de întrebări și propuneri ale participanților. Întrebările au fost puse reieșind din situațiile socială și economică ale localităților rurale, problemele de infrastructură și depopularizare a satelor din raioanele vizate, dar și din întreaga țară.
Reacții prompte au fost în raport cu procesul de amalgamare.
Unii reprezentanți ai Administrației Publice Locale au pus la îndoială vitalitatea Strategiei, întrucât Republica Moldova, conform părerii lor, încă nu este pregătită pentru o asemenea acțiune, iar reformele precedente au avut eșecuri mari.
Conform altor opinii, Strategia de Reformă, fiind bine gândită, oferă șanse reale de optimizare a procesului de administrare publică locală, asigurând astfel continuitatea pe vectorul european.
Despre procesul de amalgamare, care a provocat un val de reacții, a vorbit și reprezentantul Guvernului în teritoriu al raionului Nisporeni, Dan Negel.
Unii dintre participanții la discuție și-au exprimat acordul referitor la necesitatea reformei anunțate, dar au punctat și niște eventuale lacune ce ar putea surveni în procesul de implementare.
Alți demnitari publici au venit cu propuneri concrete.
Proiectul Strategiei de Reformă a fost propus spre examinare tuturor funcționarilor publici, precum și cetățenilor interesați de procesele socio-politice din țară. Șefa Direcției Administrație Publică a Cancelariei de Stat, Victoria Cujbă, a apreciat drept constructivă întrunirea ce a avut loc.
Menționăm că până la sfârșitul lunii februarie Cancelaria de Stat va sistematiza toate propunerile de modificare a noii Strategii pentru elaborarea documentului final ce va fi propus spre aprobare de Guvern.
În prezent în Republica Moldova sunt 32 de raioane și 896 de sate, comune, orașe și municipii. Cele mai recente date arată că numărul locuitorilor a scăzut până la 2,6 milioane, iar Biroul Național de Statistică estimează că peste 40% din populație locuiește în doar 5 unități teritorial-administrative: municipiile Chișinău și Bălți, autonomia găgăuză și raioanele Ungheni și Cahul.
