Mișcare protestatară din Belarus este alcătuită din mai multe segmente. O parte din participanți au viziuni politice foarte specifice: susțin democrația, candidații democratici, au susținut-o pe Svetlana Tikhanovskaia pe parcursul campaniei electorale, la vot și după. Pe lângă acest grup destul de numeros care protestează, mai este și un alt segment de oameni, alcătuit din cei care s-au revoltat împotriva aplicării violenței de către organele de forță asupra protestatarilor. Toate protestele au fost pașnice, creându-se o reflecție opusă a evenimentelor din Ucraina din 2013-2014. Declarații în acest sens au fost făcute de politologul Dionis Cenușa, la dezbaterile publice: „Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit politologului, evenimentele din Belarus, spre deosebire de celelalte revoluții care au avut loc în spațiul post-sovietic, în special Euromaidanul, au insistat pe accentul pacifist și inacceptarea derapajelor în direcția violenței.
În altă ordine de idei, Dionis Cenușa spune că, la șase săptămâni de la alegerile din 9 august, din Belarus, a observat că a existat un interes foarte mare al Minsk-ului de a comunica cu Moscova, de a avea o coordonare foarte detaliată a pașilor, cu raportare săptămânală administrației lui Alexandr Lukașenko către Putin. „Rusia mereu a ținut sub control situația din Belarus, dar am văzut în această perioadă mai degrabă interesul Minsk-ului de a ține Rusia foarte aproape, decât implicarea masivă a Rusiei”. Pe de altă parte, spune el, a fost o absență a Statelor unite ale Americii, iar UE practic a fost luată pe nepregătite.
De la începutul protestelor, UE a lansat șase declarații legate de Belarus și în toate a menționat că alegerile din Belarus nu sunt recunoscute, la fel și legitimitatea lui Lukașenko în calitate de președinte ales în mod legal de către cetățeni.
Altă putere mondială, China, a fost prima țară care l-a recunoscut pe președintele Lukașenko în calitate de câștigător al alegerilor. „Ultimele declarații ale autorităților chineze au susținut linia de argumentare a administrației lui Lukașenko și a insistat pe soluționarea problemei pe cale pașnică, internă, de către administrația lui Lukașenko. China are nevoie de un Belarus stabil, iar un Belarus stabil este asociat de către Beijing cu menținerea la putere a lui Lukașenko”, a adăugat politologul.
El a mai spus că în Moldova au existat două poziții diametral opuse față de evenimentele din Belarus. Pe de o parte, președintele Igor Dodon, care a fost printre primii lideri internaționali care l-a felicitat pe Alexandr Lukașeko, a refuzat să facă declarații pe marginea crizei politice din Belarus, considerându-l un subiect de ordin intern.
Pe de altă parte, a existat poziția extrem de importantă dar nu atât de sonoră din partea societății civile care a reacționat la evenimentele din Belarus. Ea a formulat o declarație în sprijinul protestelor pașnice, societății civile din această țară, dar care a apărut mult mai târziu de la apariția protestelor unde au fost torturați oameni.
Dezbaterile publice „ Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea”, sunt ediția a 151-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
