Igor Grosu, candidat la funcția de prim-ministru, desemnat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a depus la Parlament documentele cu privire la echipa și programul de guvernare. Printre miniștrii propuși sunt mai multe nume cu care a venit și Natalia Gavriliţa – prima propunere a Maiei Sandu la funcția de premier. transmite IPN.
Vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Natalia Gavrilița, este propusă în calitate de ministrul al finanțelor, iar Vladimir Bolea, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate – ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului.
În funcția de vicepremier pentru reintegrare rămâne propus Viorel Cibotaru, expert în securitate și reglementarea conflictelor, fost ministru al apărării. Deputatul și vicepreședintele PAS, Sergiu Litvinenco, este desemnat în calitate de ministru al justiției. Din iunie până în noiembrie 2019, a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, ulterior membru al acestei comisii. Până la alegerea în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, UNDP, UNICEF.
Un alt deputat și vicepreședinte PAS, Mihai Popșoi, este propus la șefia Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Este doctorand în studii politice în cadrul Universității din Milano. Este membru al Asociației pentru Politică Externă din Moldova.
Consilierul prezidențial Ala Nemerenco este propusă în funcția de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale, funcție pe care anterior a mai deținut-o. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, consilieră personală a ministrului sănătății din România.
Consilierul prezidențial Ana Revenco este propusă la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. A activat în calitate de directoare executivă a Centrului Internațional „La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013-2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.
Secretarul Administrației Prezidențiale, Andrei Spînu, este propus pentru funcția de ministru al economiei și infrastructurii. În 2019, a deținut funcția de secretar general al Guvernului, iar în perioada 2015-2016 a fost viceministru al tineretului și sportului. Este antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale.
Ministrul apărării este propus Anatolie Nosatîi, militar decorat cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale.
Printre membrii Guvernului propus de Igor Grosu se numără și actualul secretar de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Anatolie Topală, care ar urma să ocupe funcția de ministru. În perioada 2015-2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității.
„Prin Programul „Moldova sănătoasă” și echipa cu care venim ne asumăm să luăm decizii responsabile pentru gestionarea crizei economice și pandemice, curățarea instituțiilor statului de oameni corupți și organizarea alegerilor anticipate”, a fost mesajul lui Igor Grosu după ce a depus la Parlament documentele.
Luni, 22 martie, Curtea Constituțională a declarat constituțional decretul prezidențial prin care Igor Grosu a fost desemnat, de către președintele Maia Sandu, în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Potrivit legii, premierul desemnat are la dispoziție 15 zile, din momentul intrării în vigoare a decretului, pentru a-și crea echipa guvernamentală și programul de guvernare și pentru a cere vot de încredere Parlamentului.
După hotărârea Curții, președintele interimar PAS, Igor Grosu, a declarat că așa cum a promis, prioritatea imediată este scoaterea țării din criza sanitară și economică și curățarea instituțiilor statului.
- 52% din absolvenții de licee și-au continuat studiile în Moldova, anul acesta
- Clădirile publice și comerciale vor limita iluminatul interior cu cel puțin 30%. Decizie CSE
- Peste o mie de infracțiuni cibernetice în 2024, raport INI
- Din 1 ianuarie, energia electrică produsă ziua va fi tranzacționată doar pe piața internă
- Consumul de pește crește. MAIA: Alege produs local de Crăciun și tot anul
