Chișinăul se concentrează pe europenizarea și democratizarea țării, procese care vor determina și cetățenii din stânga Nistrului să-și dorească eurointegrarea. O spune președintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia cel mai bun argument în favoarea reintegrării Republicii Moldova este modernizarea malului drept al Nistrului, proces care va atrage și cetățenii din regiunea transnistreană. Igor Grosu spune că reintegrarea presupune și costuri financiare considerabile, pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare, notează IPN.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că deschiderea negocierilor de aderare, modernizarea țării și creșterea calității vieții cetățenilor vor reprezenta cel mai bun argument în favoarea reintegrării Republicii Moldova.
„Acum trebuie să ne concentrăm eforturile pe deschiderea negocierilor de aderare. Trebuie să avansăm cu reformele pe malul drept pentru că cel mai bun argument pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului e să vadă schimbări palpabile pe malul drept. Integrarea europeană este acel element motivațional, care se transpune prin drepturile omului, libertatea de expresie, de circulație, oportunități economice, de dezvoltare. Reintegrarea țării va dura pentru că sunt niște procese care necesită și efort financiar. Va fi un cost pe care va trebui să-l estimăm”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.
Președintele Parlamentului mai spune că autoritățile de la Chișinău sunt conștiente de necesitatea unui dialog cu partea rusă pe subiectul retragerii militarilor și munițiilor stocate în stânga Nistrului. Șeful Legislativului spune că autoritățile vor insista pe respectarea angajamentelor asumate de Rusia în timpul Summit-ului de la Istanbul din 1999.
„Va fi un efort politic legat de scoaterea armatei a 14-a de pe teritoriul nostru. Un efort politic de evacuare a munițiilor. Va trebui să dialogăm cu Rusia, dar nu de pe poziție de subordonați sau de provincie a acestui stat agresor. Și-au asumat angajamentele de la Istanbul, vom insista pe onorarea acestor angajamente. Dialogul cu Tiraspolul în format 1+1 trebuie să continue. Sunt probleme de ordin umanitar, social, economic, care trebuie soluționate și noi vom menține acest contact”, a mai spus președintele Parlamentului.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice la data de 13 septembrie 2023, 364. 986 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și municipiul Bender erau luați la evidență în Registrul de stat al populației, dintre aceștia 355. 934 aveau cetățenia Republicii Moldova.
- Buteliile de gaz din apartamentele transnistrenilor, instrument de infracțiune
- Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, votată de Parlament
- Alocațiile veteranilor de război cresc de la 1 ianuarie 2025
- Cinci instituții din Rețeaua Școlilor Model, dotate cu table inteligente
- Schimbări în cabinetul Maiei Sandu. Președinta a semnat decretul
