Vinul, o emblemă a Republicii Moldova, și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională, constată analistul economic Veaceslav Ioniță. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești. Fiecare al patrulea dolar câștigat a fost din exportul de vinuri. După primul embargou impus de Federația Rusă, ponderea vinurilor a scăzut în 2006-2007 până la 10% din totalul exporturilor, iar în prezent este de doar 5%. „Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori”, a remarcat expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, transmite IPN.
În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, sectorul a început să-și revină din contul diversificării pieței și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată. „Republica Moldova în acest an are o ușoară creștere, comparativ cu anul trecut. Ne-am plafonat aproape la cifra de 140 de milioane de dolari exporturi anuale. De două ori mai puțin decât am avut în 2005. Creșterea din acest an este de fapt o recuperare. Anul trecut a fost înregistrată o ușoară scădere, anul acesta înregistrăm o ușoară creștere”, a spus Veaceslav Ioniță. Republica Moldova nu are o altă ramură care să fi primit lovituri atât de puternice, care au dus la aceea că în Republica Moldova volumul de vânzări a scăzut dramatic. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului.
În Republica Moldova ramura vinicolă, până în 2005, s-a dezvoltat în mare parte datorită cererii mari de vin în Federația Rusă. 80% din vinurile noastre mergeau către Federația Rusă, notează expertul. Din 2014 și până în prezent, practic exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă oscilează la nivelul de 10 milioane de dolari sau 8% din totalul exporturilor.
Economistul afirmă că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România, până în 2006, nu practic nu importa vin din Republica Moldova. În 2006, brusc România a importat vinuri de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fost Ucraina, care în 2006 a procurat vinuri de 31 de milioane de dolari, de două ori mai mult decât o făcea tradițional.
Dacă în 2005 Republica Moldova deținea la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12, în 2019 a ajuns pe locul 18, cu o cotă de 0,37%. „Din păcate, din grupul care crește am trecut în grupul țărilor care stagnează”, spune Veaceslav Ioniță. Astăzi clasamentul statelor în care Moldova exportă vin este deschis de Belarus (unde se exportă 21% din vinurile moldovenești), urmată de România (12%). Rusia este pe locul 3 (11,8%), urmată de Cehia (8,5%), Polonia (7,8%), China (7,1%), Georgia (5,3%), Ucraina (4,6%) și alte state. „Republica Moldova are mult de lucru pentru a recupera poziția ei globală și să intre pe segmentul prețurilor adecvate pentru un litru de vin. Trebuie să creștem încasările de valută de la exportul produsului pe care noi continuăm să-l numit produsul care este simbolul Republicii Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Gheorghe Nicolaescu, decanul Facultății de Horticultură de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, a declarat pentru IPN, că printre cauzele problemelor din sectorul vitivinicol sunt: calitatea cadrelor implicate în procesele de producție, atitudinea agenților economici față de plantațiile de viță de vie, schimbările climatice, înființarea de plantații pe terenuri neadecvate, lipsa muncitorilor calificați. Restricțiile pe anumite piețe de peste hotare sunt cauzate de jocurile politice, a opinat Gheorghe Nicolaescu.
În 30 de ani de independență, ponderea vinurilor în totalul exporturilor a scăzut de 5 ori
