Accesul restricționat la informațiile de interes public și cenzura politică rămân problemele prioritare ale jurnaliștilor din Republica Moldova. În contextul zilei libertății presei, reprezentanții instituțiilor media spun că războiul din Ucraina a venit cu noi provocări în exercitarea meseriei de jurnalist. În timp ce instituțiile controlate politic evită să reflecte acest subiect, preluând o mare parte din publicitate, presa independentă a rămas cu bugete reduse, întrucât clienții de publicitate nu vor să se asocieze cu imaginea războiului, notează IPN.
Potrivit unui raport dat publicității de către organizația internațională Reporteri fără frontiere, Republica Moldova se situează pe poziția 40 în clasamentul libertății presei în anul 2022, în creștere cu 49 de locuri față de anul 2021. Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, spune că în acest an presa independentă din Republica Moldova a fost pusă la grea încercare.
„Când spunem că presa este liberă, nu ne referim doar la faptul că jurnaliștii sunt liberi să scrie despre ceea ce vor, e vorba și de condiții de securitate pentru jurnaliști, e vorba și de sustenabilitate financiară, cât de independente sunt redacțiile ca să poată activa fără a fi influențate politic. Un alt aspect este accesul la informații, faptul că un jurnalist are dreptul de a solicita informații nu este suficient, e necesar ca funcționarii publici să ofere această informație. În plus, de la începutul războiului, oamenii din presă sunt epuizați, iar bugetele au scăzut dramatic din cauza lipsei publicității. Clienții de publicitate au început să se retragă de la posturile care vorbesc despre război”, a spus Nadine Gogu în cadrul unei ediții speciale la postul public de televiziune.
Și directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, confirmă că războiul din Ucraina a scos la iveală o inechitate între presa independentă și cea controlată politic. Presa afiliată partidelor politice a preferat să evite subiectul războiului, beneficiind în același timp de cel mai mare volum de publicitate de pe piață.
„Ceea ce i s-a întâmplat presei de interes public începând cu 24 februarie a fost deopotrivă frumos și urât. A fost frumos să vedem cum cresc cifrele audiențelor paginilor web, deci oamenii s-au orientat spre instituții credibile. Ceea ce nu s-a întâmplat la instituțiile controlate politic. În cazul instituțiilor care nu reflectă războiul, ne întrebăm de ce trebuie oferită licență unei instituții care nu respectă interesul public? Și ne lasă pe noi, cei din presa independentă, să ducem o sarcină foarte mare. În redacția noastră s-a muncit pe ture de la 6 dimineața până la 2 noaptea, fără plăți suplimentare, pentru că nu am avut buget”, a spus jurnalista Alina Radu.
Potrivit legii, pe perioada stării de urgență, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă retransmisia știrilor și emisiunilor cu caracter analitic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră. Printre țările care nu au ratificat documentul este și Federația Rusă.
Jurnaliști: De la începutul războiului volumul de muncă a crescut, iar bugetele s-au redus dramatic
