Moldovenii au o atitudine discriminatorie față de reprezentanții a cel puțin șapte grupuri minoritare din țară. Este vorba despre persoanele LGBT, persoanele cu HIV, foști deținuți, persoane cu dizabilități intelectuale și persoane cu o altă religie, etnie sau naționalitate. Populația nu este gata să creeze relații sociale cu aceste persoane – să fie prieteni, vecini, colegi de muncă sau, cu atât mai mult, membri de familie. Concluziile se regăsesc într-un studiu despre prejudecățile și marginalizarea din Moldova, prezentat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoarea executivă a CPD, a declarat că nivelul de acceptare a fost estimat prin intermediul indexului distanței sociale, care măsoară distanța față de 13 grupuri minoritare care fac parte din societatea moldovenească. „Distanța socială reprezintă nu altceva decât gradul în care populația ar accepta să stabilească diferite niveluri de relații cu reprezentanții anumitor grupuri. Ne referim la faptul cât de predispuși și cât de deschiși ar fi să stabilească sau să creeze relații de familie, să fie vecini, prieteni colegi de muncă”, a notat Natalia Covrig.
Studiul denotă cel mai mare nivel de distanță și marginalizare în cazul persoanelor LGBT, persoane cu HIV/SIDA și foști deținuți. „Când vorbim despre LGBT, avem în jur de 78% de persoane care nu ar fi de acord să fie vecini cu reprezentanții acestui grup și 75% dintre cetățenii moldoveni nu ar fi de acord să fie colegi de muncă cu reprezentanții grupului respectiv. Circa jumătate din populația Republicii Moldova nu are fi de acord să fie vecini sau să fie colegi de muncă cu persoanele cu HIV și persoanele care au fost deținute”, a menționat Natalia Covrig.
Directoarea executivă a CPD a mai spus că datele indică un nivel înalt de prejudecăți și atitudini discriminatorii. Și în pofida faptului că s-au întreprins mai multe măsuri pentru a spori nivelul de incluziune și coeziune socială, anumite grupuri continuă a fi marginalizate.
Potrivit lui Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru Egalitate, constatările studiului trebuie să dea de gândit, inclusiv decidenților pentru a identifica soluțiile și politicile potrivite ca să fie asigurată coeziunea socială. „Există anumite provocări care au fost semnalate de societatea civilă. Voi atrage atenția că aceste provocări au fost semnalate și de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, dar mergem pe teorie și abordarea pașilor mici. Facem, în loc de trei pași, măcar doi înainte, decât unul înapoi”, a notat Andrei Brighidin.
Gheorghina Drumea, secretara Coaliției pentru Incluziune și Non-Discriminare, a menționat că în ultimul an s-a reușit adoptarea mai multor prevederi legale care au permis crearea unui mecanism mai bun de protecție a victimelor discriminării, atât pe componenta contravențională, cât și pe cea penală. De asemenea, s-au criminalizat mai multe fenomene, printre care instigarea la discriminare prin intermediul discursului public sau a acțiunilor publice.
