Într-o perioadă în care Republica Moldova vorbește tot mai des despre drepturi, egalitate și incluziune, realitatea din teren arată că persoanele cu nevoi speciale continuă să întâmpine obstacole – nu doar fizice, ci și de mentalitate. Emisiunea „Incluziunea persoanelor cu nevoi speciale”, difuzată de Televiziunea ALBASAT, a adus în atenția publicului o discuție sinceră despre responsabilitatea autorităților locale, dar și despre schimbarea atitudinii sociale față de persoanele cu dizabilități.
Invitată în emisiune, Oxana Gumennaia, Adjuncta Avocatului Poporului, a vorbit deschis despre obligațiile clare ale autorităților publice locale privind adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu nevoi speciale. Potrivit ei, legea prevede expres că toate clădirile, drumurile și spațiile publice trebuie să fie accesibile, însă, în practică, aceste norme sunt adesea ignorate.
„Autoritatea locală are obligația, conform legislației în vigoare, să se asigure că toate clădirile și drumurile sunt acomodate rezonabil. Clădirile noi nu pot fi date în exploatare dacă nu sunt adaptate pentru accesibilitate — dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă. Vedem oficii și locuințe noi care nu respectă aceste cerințe”, a declarat Gumennaia.
Ea a subliniat că lipsa banilor nu poate fi o scuză, pentru că o infrastructură bine gândită nu costă exagerat, iar beneficiile sociale și economice sunt pe termen lung. „Nu putem spune mereu ‘nu avem bani’. O infrastructură accesibilă nu este doar o dovadă de respect față de persoanele cu dizabilități, ci o investiție inteligentă pentru viitor”, a adăugat reprezentanta Avocatului Poporului.
Accesibilitatea – o problemă care privește pe toți
Un mesaj puternic transmis în cadrul emisiunii a fost că problema accesibilității nu se limitează la persoanele cu dizabilități. Oxana Gumennaia a oferit exemple concrete:
„Să fim realiști: nu doar persoanele cu nevoi speciale au nevoie de infrastructură adaptată. Gândiți-vă la mamele cu cărucioare, la vârstnici, la cei care au suferit un accident. Oricine poate ajunge, la un moment dat, în situația de a depinde de un spațiu accesibil.”
Acest argument a pus în lumină faptul că adaptarea infrastructurii nu este un act de milă, ci un act de inteligență socială. Ea contribuie la siguranță, confort și participare deplină, făcând orașele și satele mai prietenoase pentru toți locuitorii.
Ilie Canuda: „Bariera cea mai mare este în mintea oamenilor”
Tânărul Ilie Canuda, originar din Nisporeni, a completat discuția cu o perspectivă personală și profundă. El a vorbit despre stigmatizarea și prejudecățile care, deși s-au diminuat în ultimii ani, încă persistă în mentalitatea colectivă.
„Stigmatizarea nu a dispărut complet. Poate oamenii nu mai spun lucruri urâte pe față, dar în priviri sau în atitudini se simte. Bariera principală nu e rampa lipsă, ci bariera din capul oamenilor. Mulți nu știu cum să reacționeze, le e teamă sau pur și simplu nu înțeleg”, a spus Ilie, adăugând că educația este cheia schimbării.
Educația și conștientizarea – soluția de durată
Oxana Gumennaia, cât și Ilie Canuda au convenit că educația civică și empatia trebuie cultivate de la o vârstă fragedă. O societate în care copiii cresc în prezența diversității și învață să o accepte va deveni, inevitabil, una mai dreaptă.
„Trebuie să începem din școală. Dacă îi învățăm pe copii că fiecare om merită respect, nu vom mai avea nevoie de campanii costisitoare despre incluziune. Va deveni un comportament firesc”, a explicat Gumennaia.
Incluziunea – un beneficiu, nu o povară
În final, Adjuncta Avocatului Poporului a venit cu un argument economic care deseori lipsește din dezbaterea publică: incluziunea aduce beneficii concrete pentru întreaga societate.
„Atunci când o persoană cu dizabilitate are acces la educație și loc de muncă, ea devine contribuabil. Nu e vorba de milă, ci de economie sănătoasă. Cu cât mai mulți oameni pot munci și plăti impozite, cu atât mai bogat devine statul”, a spus Gumennaia.
Emisiunea cu tema „Incluziunea persoanelor cu nevoi speciale”, difuzată la Televiziunea ALBASAT, a demonstrat că incluziunea nu este doar o chestiune morală, ci și una strategică. În Nisporeni, ca și în alte localități din țară, drumul spre o societate cu adevărat incluzivă începe cu infrastructura, dar se realizează pe deplin printr-o schimbare de atitudine și mentalitate.
Acest articol face parte din Proiectul „Mass-media locală în sprijinul incluziunii și coeziunii sociale pentru o societate echitabilă”, care își propune să promoveze respectul, solidaritatea și egalitatea de șanse pentru toți cetățenii.
