În perioada de criză pandemica, factorul politic și vulnerabilitatea ministerelor au devenit un obstacol vădit la elaborarea unor strategii importante în baza dialogului constructiv dintre Guvern și business. Declarația a fost făcută de directorul executiv al Asociației Businessului European din Moldova, Mariana Rufa, în cadrul dezbaterilor publice la IPN „Criza din Moldova ca indicator al oportunităților ratate și ocazie pentru schimbări”.
”Astăzi, în Republica Moldova, foarte multe aspecte sunt politizate. Instituțiile statului se află la cheremul partidului de guvernământ și, de multe ori, ceea ce se discută la ședințele de partid, devine o axiomă și pentru ministere. În consecință, dacă businessul se adresează Guvernului cu o propunere, dar fără a avea un suport politic, acesta nu va avea șanse de izbândă”, a menționat economista.
Drept dovadă a adus propunerile de modificare a Codului Muncii, înaintate de Asociația Businessului European din Moldova, care au drept scop depășirea consecințelor pandemiei. „Noi propunem liberalizarea pieței muncii. Da, este o măsură nepopulară, care oferă mai multe drepturi angajatorului, dar care poate reduce în mod semnificativ șomajul. Cu toate acestea, nu am găsit încă o înțelegere din partea autorităților în această problemă”, a spus Mariana Rufa.
Potrivit ei, în cazul, când inițiativa nu corespunde intereselor guvernanților, aceasta este tergiversată, chiar dacă parvine de la importanți parteneri străini. „Deja de mult timp Banca Mondială a solicitat implementarea reală a digitalizării în Moldova. Dacă ar exista voință politică, toate serviciile publice din Moldova ar deveni electronice”, a menționat Mariana Rufa.
Același lucru vizează și asigurarea supremației legii. „Nici nu vă închipuiți câte scrisori am adresat Ministerului Justiției, dar fără rezultat. Și toate acestea derivă din faptul, că instituțiile statului nu pot influența componenta politică a puterii”, este convinsă directorul executiv al Asociației Businessului European din Moldova.
O altă cauză a insuficienței măsurilor anticriză luate de Guvern a menționat-o fostul viceprim-ministru Alexandr Muravschi. „Arta gestionării crizelor rezidă în alegerea priorităților. Nu poți ajuta pe toată lumea. De unde apare momentul alegerii – pe cine si cum”, a opinat economistul.
„În țară au fost blocate sectoare întregi ale economiei, o mulțime de oameni au revenit din străinătate, iar cea mai bună soluție în această situație ar fi să fie anihilate toate obstacolele birocratice, să fie simplificat la maximum procesul de creare a întreprinderilor, chiar până la depunerea cererii de înregistrare prin poșta electronică, iar unitățile nou formate sa fie scutite de impozite. Astfel am oferi populației șansa de autoocupare în muncă și de autofinanțare. Desigur, este un risc, dar nu unul care va induce la distrugerea țării”, a opinat Alexandr Muravschi.
Potrivit fostului ministru al economiei, o astfel de abordare poate fi funcțională doar în cazul, dacă statul va merge la compensarea riscurilor fiscale din contul marilor companii și firmelor de import, dacă va începe reala combatere a contrabandei, va lua măsuri necesare de îmbunătățire a calității produselor autohtone și va implementa programe speciale de subvenționare a domeniilor de perspectivă, ca, spre exemplu, susținerea agriculturii ecologice.
Dezbaterile publice ” Criza din Moldova ca indicator al oportunităților ratate și ocazie pentru schimbări” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare”, realizat de Agenția de presă IPN cu suportul Fundației Hanns Seidel.
