Peste 15% din populația Republicii Moldova intenționează să emigreze într-o altă țară în următorii trei ani. O treime dintre aceștia sunt tineri de 15-35 de ani. Cea mai mare rată a locutorilor care vor să plece se află în municipiul Chișinău, Basarabeasca, Ungheni și Drochia – 23%. Acestea sunt rezultatele Studiului Generații și Gen, analizat la dezbaterea publică „Migrația și implicațiile demografice asupra fertilității în Republica Moldova”, transmite IPN.
Tatiana Tabac, cercetător la Institutul Național de Cercetări Economice din Chișinău, a remarcat că bărbații angajați în câmpul muncii din mediul urban sunt de 3,8 ori mai mult orientați spre emigrare comparativ cu bărbații din mediul rural. Intenția de emigrare este mai înaltă în rândul celor care sunt angajați cu un program de muncă mai mare de 40 ore per săptămână. Intenția de emigrare în rândul angajaților care închiriază o locuință este de 1,5 ori mai înaltă comparativ cu cei care au locuință proprie.
Printre politicile demografice care ar putea fi implementate pentru îmbunătățirea s-a menționat dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației în regiuni. Este nevoie și de creșterea calității sistemului educațional și creșterea performanței educaționale care va stopa fluxurile de studenți care aleg să învețe într-o altă țară. „Există un decalaj mare între ofertele existente pe piața muncii naționale și așteptările populației. Populația are nevoie să se implice în mai multe meserii pentru a-și asigura un trai de viață decent”, a spus Tatiana Tabac, precizând că aceste tendințe conduc la „nesatisfacția profesională și intenția de a se emigra”.
Natalia Plugaru, reprezentantă adjunctă UNFPA Moldova, a remarcat că, în pofida faptului că populația de pe glob crește și în curând globul va sărbători un număr de opt miliarde de oameni, multe țări, în special Republica Moldova, se confruntă cu un declin continuu al populației.
Reprezentanta UNFPA Moldova a menționat că motivul de bază din care pleacă oamenii din țară sunt problemele sociale ce țin de calitatea vieții, serviciilor, infrastructurii publice. „În mare parte pleacă populația tânără de vârstă reproductivă, cei care ar trebui să aibă copii în timpul apropiat. Fiecare a treia persoană de vârstă 15-24 de ani a spus că intenționează să plece, aceasta înseamnă că ei vor da naștere la copii în alte țări, de aceea populația Moldovei va continua să descrească”, a afirmat Natalia Plugaru.
Printre barierele care influențează rata fertilității se regăsește inclusiv lipsa serviciilor de îngrijire, în special pentru copiii de 0-2 ani. Aliona Crețu, șefa Serviciului politici demografice din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a menționat că se lucrează pe această filieră. „De la 1 octombrie, copiii până la 2 ani, indiferent dacă părinții sunt sau nu asigurați, vor primi o indemnizație de o mie de lei. A fost mărită idemnizația pentru copiii gemeni dintr-o singură sarcină”, a spus Aliona Crețu.
Dezbaterea publică „Migrația și implicațiile demografice asupra fertilității în Republica Moldova” face parte dintr-un Program regional de reziliență demografică al Fondului ONU pentu Populație.
