Registrul bunurilor confiscate din activități ilegale trebuie să fie pus în aplicare și trebuie făcut public. Or, în pofida proiectelor anticorupție, susținute de partenerii de dezvoltare, acest instrument așa și nu a fost pus în aplicare, în condițiile în care au existat impedimente, inclusiv legate de faptul că într-un singur an s-au schimbat trei guverne. De această părere este Lilia Carasciuc, directoarea executivă Transparency International Moldova.
Contactată de IPN, Lilia Carasciuc a precizat că proiectul comun al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei „Controlul corupţiei prin aplicarea legii şi prevenire” (CLEP) s-a încheiat. Pe lângă multe activități, foarte utile, care au fost desfășurate în acest proiect, una deosebit de importantă, mai ales pentru societatea civilă și jurnaliști, a rămas nefinalizată. Este vorba Registrul bunurilor confiscate din activități ilegale (Registry of seized and confiscated goods).
Directoarea TI-Moldova, care este și membră a boardului acestui proiect, a menționat că proiectul CLEP a expediat materialele legate de acest Registru la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. „Apreciem înalt aportul instituțiilor europene în îmbunătățirea cadrului legal și instituțional de prevenire și combatere a corupției în Moldova. Însă ne exprimăm îngrijorarea că instituțiile europene ar putea cu bună credință să trimită aceste lucruri instituțiilor abilitate din Moldova, dar din partea moldovenească ar putea fi mai puțin interes”, susține Lilia Carasciuc.
Experta a declarat că, dat fiind faptul ca în 2019 s-au schimbat trei guvernări, este dificil în cadrul aceluiași proiect să monitorizezi o guvernare, să vii cu raportul pentru a doua guvernare și să ceri rezultate de la a treia guvernare. Pe deasupra, pandemia a intervenit cu provocările sale.
Pe parcursul ultimilor ani, spune Lilia Carasciuc, jurnaliștii din Republica Moldova au identificat cazuri în care o proprietate care aparținea unor persoane investigate de organele de drept neașteptat era găsită în posesia unor demnitari de stat, șefi de instituții sau în posesia rudelor acestora. „Ne-am fi dorit ca Delegați UE și CoE să urmărească, împreuna cu societatea civilă ca acest registru să fie pus în funcțiune și să devină accesibil societății”, a notat Lilia Carasciuc.
