Anul viitor vor fi marcați 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Țările Baltice. În toți acești ani, Țările Baltice au oferit Republicii Moldova „un sprijin consecvent și necondiționat, atât politic, cât și diplomatic, social, economic, cultural și educațional”, a menționat deputata Doina Gherman, președintă a Comisiei politică externă și integrare europeană, în cadrul unei conferințe de presă comune, la Chișinău, cu președinții Comitetelor pentru afaceri externe din cadrul Parlamentelor Țărilor Baltice.
Republicile baltice au ajutat Republica Moldova și în combaterea pandemiei COVID-19. În cadrul întrevederii, parlamentarii au discutat implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, încheierea unor acorduri bilaterale de recunoaștere reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice între Republica Moldova, pe de o parte, și Letonia și Estonia, pe de altă parte. Cu Lituania un asemenea acord a fost încheiat în anul 2013. În viitorul apropiat va fi ratificat acordul bilateral în domeniul securității sociale cu Letonia. Au fost discutate evoluțiile pe piața energetică din regiune, preluarea experienței Țărilor Baltice în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă și eficiența energetică.
„Este extrem de important să dezvoltăm și să intensificăm relațiile de cooperare între țările noastre, inclusiv la nivel parlamentar. Acest lucru ne va permite să beneficiem de o consultanță mai amplă și vom putea împărățiși experiențe la subiecte de interes comun”, a menționat Doina Gherman.
Președintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului Letoniei, Rihards Kols, a remarcat că mai ales din 2004, de când țara a devenit membru al UE, a considerat că e de datoria ei să sprijine Republica Moldova. „Să nu vă fie frică de reforme, îmbrățișați reformele, pentru că la 15 ani de când suntem membri ai UE pot să spun că încă mai trebuie să mai facem reforme, să ne îmbunătățim legislația, reglementările, pentru a avea o bună guvernare, stat de drept și pentru a întări încrederea oamenilor în instituțiile statului ”, a menționat parlamentarul leton.
Președintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului Lituaniei, Žygimantas Pavilionis, a subliniat că Republica Moldova a fost al doilea stat din lume care a recunoscut independența Lituaniei, după Islanda, acum 31 ani. „Vă mulțumim pentru aceasta. Am părăsit închisoarea sovietică împreună și noi, trei state baltice, am dus treaba până la capăt. Am consolidat independența noastră în familia europeană. Și vă vom ajuta să o faceți și voi. Este important să realizați în țara dumneavoastră unitatea. Aceasta este cheia succesului, deoarece inamicii vor face totul ca să vă divizeze.”, a fost mesajul transmis de deputatul lituanian.
„Am discutat despre formatul 3+1, Țările Baltice + Moldova, despre formarea unei adunări parlamentare între Țările Baltice și Moldova. Președinta dumneavoastră trebuie neapărat să participe sa summit-ul democrației, deoarece Moldova este un exemplu. Democrația se află de ceva ani în declin și avem nevoie de exemple care inspiră”, a adăugat Žygimantas Pavilionis.
Președintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului Estoniei, Marko Mihkelson, a spus că Moldova trece prin vremuri interesante și atrage foarte multă atenție internațională în acest moment. „Poporul Moldovei a făcut o alegere clară de a ieși din izolare. Moldova se află acum la o răscruce foarte importantă sunteți la începutul uneia dintre cele mai mari provocări – criza energetică”, a menționat parlamentarul estonian.
Cei trei oficiali din Țările Baltice se află în Republica Moldova într-o vizită de trei zile.
- Colaborare internațională la Nisporeni: Ședință de lucru între IGP și experții Poliției Suedeze
- Primul caz de gripă în acest sezon
- Tik Tok ar putea fi închis, dacă prezintă pericol pentru securitatea statului, Igor Grosu
- Chișinăul va cere revizuirea refuzului Interpol de a-l anunța în căutare pe Plahotniuc
- Ministrul Popșoi a discutat cu omologul său israelian despre uciderea rabinului Zvi Kogan
