Conferinţa internaţională privind crearea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, coprezidată marţi la Berlin de Germania, Franţa şi România, s-a încheiat cu un angajament pentru un pachet de ajutor financiar de peste 695 de milioane de euro şi pentru acordarea de sprijin politic Republicii Moldova în contextul generat de războiul din Ucraina.
La această conferinţă au participat aproximativ 50 de delegaţii, din partea unor organizaţii internaţionale şi a circa 30 de ţări. Donatorii, printre care ţările UE, SUA, Canada, Japonia, Banca Mondială şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), au convenit, de asemenea, să preia aproximativ 12.000 din cei aproximativ 100.000 de refugiaţi ucraineni aflaţi în Republica Moldova.
Din totalul de 659,5 de milioane de euro al asistenţei financiare promise, 108,2 milioane reprezintă sume nerambursabile şi circa 530 de milioane linii de credit.
„Mesajul nostru este clar: (Republica) Moldova nu este singură”, a declarat, potrivit agenţiei EFE, ministrul de externe german, Annalena Baerbock, care a prezentat în faţa presei rezultatele conferinţei împreună cu omologul ei francez, Jean-Yves Le Drian, cu ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, şi premierul moldovean, Natalia Gavriliţa.
Germania, care deţine preşedinţia prin rotaţie a statelor G7, s-a angajat să acorde Republicii Moldova un împrumut de 50 de milioane de euro, conform Agerpres.
Annalena Baerbock i-a exprimat Nataliei Gavriliţa „recunoştinţa” faţă de solidaritatea pe care a dovedit-o Republica Moldova, ţară care în pofida economiei sale fragile are cea mai ridicată rată a numărului de refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor.
La sfârşitul lunii martie, după o vizită a Annalenei Baerbock la Chişinău, a început transferul din Republica Moldova în Germania al primelor grupuri de refugiaţi, fiind astfel stabilit ceea ce şefa diplomaţiei germane a descris drept un „pod aerian umanitar”.
Pe de altă parte, Germania are sprijinul Franţei şi al României pentru o „platformă de asociere sustenabilă” cu Republica Moldova, a mai menţionat Annalena Baerbock, dar fără a preciza dimensiunea concretă a acesteia.
Totuşi, ea a menţionat, potrivit AFP, că acest ajutor va marca „începutul unei platforme de sprijin durabil pentru (Republica) Moldova” şi că va urma un ajutor pentru aprovizionarea cu electricitate, gestiunea frontierelor şi reformele politice.
„Ştim că, în final, aceasta nu priveşte doar Republica Moldova sau Ucraina – aceasta priveşte Europa şi libertatea noastră comună”, a subliniat Baerbock în conferinţa de presă.
Premierul Natalia Gavriliţa a evidenţiat aspiraţia Republicii Moldova de a deveni membră a UE, dar şi vulnerabilitatea ţării sale faţă de Rusia, având în vedere atât frontiera comună cu Ucraina cât şi conflictul îngheţat din regiunea separatistă prorusă Transnistria.
„Moldova este cea mai vulnerabilă dintre vecinii Ucrainei. Astăzi, Moldova are nevoie de prieteni buni şi de parteneri de încredere”, a subliniat şefa guvernului de la Chişinău.
Natalia Gavriliţa a cerut sprijin pentru diversificarea surselor de energie, iar ajutorul internaţional destinat Republicii Moldova este menit de asemenea să elibereze această ţară de dependenţa faţă de resursele energetice importate din Rusia. Baerbock şi Le Drian, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, au garantat sprijinul lor în acest sens, dar, din nou, fără a preciza acţiuni concrete. Pentru independenţa energetică, ar fi nevoie de interconectarea cu Uniunea Europeană, prin România.
În cadrul intervenţiei susţinute în deschiderea conferinţei, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat că guvernul României pregăteşte un pachet suplimentar de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova în valoare de 10 milioane de euro.
Şeful diplomaţiei române a amintit asistenţa nerambursabilă în valoare de 100 de milioane euro care urmează să fie implementată prin proiecte de dezvoltare în baza Acordului semnat de prim-miniştrii Nicolae Ciucă şi Natalia Gavriliţa.
El a evocat, de asemenea, acordarea de către România, în contextul actualei crize, a unei asistenţe în valoare totală de 3,8 milioane de euro, care constă în 5.000 tone de păcură pentru sprijinirea securităţii energetice a Republicii Moldova şi în importante cantităţi de carburanţi.
Ministrul român a menţionat şi transporturile umanitare care au fost realizate cu materiale de primă necesitate şi organizarea de coridoare verzi pentru preluarea directă în România, pe cale rutieră şi feroviară, de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova.
Bogdan Aurescu a susţinut imperativul sprijinirii Republicii Moldova în construirea securităţii energetice şi a pledat pentru mobilizarea din partea comunităţii internaţionale de asistenţă financiară „robustă” care să permită autorităţilor de la Chişinău să gestioneze criza energetică, să stabilizeze finanţele publice şi să sprijine obiectivele de reformă ale actualului Guvern, precum consolidarea statului de drept, modernizarea instituţiilor publice şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei.
La rândul său, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a anunţat în cadrul conferinţei acordarea unei asistenţe financiare suplimentare de 53 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în completarea asistenţei de urgenţă în valoare de 158 de milioane de euro deja acordată de UE Republicii Moldova.
A doua conferinţă ministerială a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova urmează să fie organizată la Bucureşti.
