ALBASAT
Societate

Republica Moldova, ţara cu cea mai mică rată de creştere a populaţiei

Conform ultimelor estimări, se observă o tendinţă de micşorare a numărului populaţiei Republicii Moldova în fiecare an. Migraţia intensă şi mortalitatea ridicată sunt două dintre motivele acestei constatări demografice, confirmă specialiştii. Rata de creştere anuală a populației este de minus 1,7%, conform datelor provizorii pentru anul 2019. Republica Moldova se situează cu acest indicator pe ultimul loc în clasamentul mondial. Vecinii Republicii Moldova se clasează cu câteva poziţii mai sus, Ucraina – minus 0,5%, România – minus 0,6%, transmite IPN.

În cadrul unui eveniment organizat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova), în ajunul Zilei Mondiale a Populației, şefa Direcţiei recensăminte a Biroului Național de Statistică, Valentina Istrati, a precizat că la 1 ianuarie 2020 populația țării alcătuia 2640,4 mii de locuitori, în scădere cu 45 mii faţă de anul precedent. Motivul principal al scăderii considerabile a populaţiei este migraţia netă. Acest fenomen destul de intens implică în aceeaşi măsură atât femeile, cât şi bărbaţii. Cel mai mare declin se înregistrează la categoria de vârstă 20-24 de ani, a precizat specialista BNS. Indicatorii demografici prezentaţi de către BNS arată că rata natalităţii a scăzut de la 12,8 (anul 2018) la 12 copii născuţi vii la 1000 de locuitori (anul 2019). Mortalitatea este, la fel, uşor în scădere, de la 13,8 la 13,7 decese la 1000 de locuitori.

Directorul general al Biroul Național de Statistică, Vitalie Valcov, a menționat că, până în  anul 2019, numărul populației țării era supraestimat, iar migrația subestimată, ceea ce nu permitea elaborarea  politicilor bazate pe dovezi, care să aibă rezultatul scontat și să permită îmbunătățirea vieții oamenilor. Odată cu modernizarea sistemului statistic național, prin implementarea de noi metodologii și instrumente statistice standardizate, adaptate la necesitățile sociale și economice actuale ale țării, a fost posibilă estimarea calitativă a efectivului populației cu reședință obișnuită, care este un indicator important al statisticii demografice.

Necesitatea calculării populaţiei cu reşedinţă obişnuită rezidă din statutul Republicii Moldova ca stat membru al ONU şi semnatară a acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE. Aceste acorduri obligă sistemul statistic naţional să respecte principiile fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de către ONU, dar şi codul de bune practici şi statisticilor europene pentru a alinia sistemul statistic naţional la normele şi standardele europene, a mai spus directorul BNS.

Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA Moldova, a subliniat importanța datelor statistice de calitate pentru elaborarea politicilor, apreciind eforturile Biroului Național de Statistică în acest sens. Datele demografice calitative joacă un rol important în gestionarea crizelor, inclusiv criza cauzată de COVID-19. ,,Trăim în continuare perioada grea a pandemiei, iar variabilele demografice sunt critice şi trebuie luate în considerare când vine vorba despre managementul răspândirii şi controlul bolilor, inclusiv definirea populaţiei în situaţii de risc, modele de focar şi necesitatea măsurilor de intervenţie în domeniul sănătăţii publice’’, a remarcat Nigina Abaszada.

Șefa Centrului de Cercetări Demografice,Olga Gagauz, a menționat că datele existente privind crizele anterioare ne permit să prognozăm scăderea natalităţii în contextul crizei COVID-19, peste şapte-nouă luni. „Incertitudinea și instabilitatea economică cauzată de pandemie va afecta pe termen scurt și numărul de nașteri planificate. Acestea vor fi amânate pentru o perioadă, până când situația se va stabiliza. Dar pe termen lung Republica Moldova înregistrează o scădere a natalității încă din anii `80 ai secolului trecut. Către anul 2035, numărul de nașteri poate scădea până la 20 de mii”, a precizat specialista. „Pandemia nu poate  schimba  tendințele de lungă durată. Doar revenirea definitivă a diasporei în țară poate schimba dinamica natalității în țară, a adăugat Olga Gagauz.

Lars Johann Lonnback, șef misiune, Organizația Internațională pentru Migrație, a remarcat că, potrivit unui studiu realizat de OMS în perioada 17 aprilie -17 mai, 30% din respondenți aveau planuri să revină pentru totdeauna acasă, la sfârșit de vară, început de toamnă, pentru că au pierdut locul de muncă sau de trai în țările în care au emigrat. Partea bună este că foarte multe persoane se vor întoarce cu diverse abilități deprinse acolo și chiar cu posibilități de  investiții în Republica Moldova. Dar vor scădea remitențele și 38 de mii de gospodării casnice care depind de ele ar putea fi afectate de sărăcie. Astfel, e necesar să fie extinse programele economice și sociale pentru migranții care revin acasă.

Ziua Mondială a Populației este marcată la 11 iulie.

Related posts

O tânără a murit într-un accident la Sângerei

Albasat

Guvernul Spaniei a prezentat etapele ieșirii din carantină. Ce se va întâmpla pe 4 mai și când poate fi reluat fotbalul

Albasat

Guvernarea nu se oprește la „Satul European Expres”. Radu Marian: Urmează „Satul European Mare”

AlbasatTV, Nisporeni

Leave a Comment