Remitențele și transferurile personale sunt extrem de importante pentru Republica Moldova pentru că acestea reprezintă circa 17% din PIB. Lipsa acestora ar putea aduce sărăcie în familiile dependente de remitențe. Factorii politici și regulatorii din țară sunt încurajați să faciliteze transmiterea și primirea remitențelor. Subiectul a fost discutat în cadrul unui grup de lucru coordonat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), transmite IPN.
Viceguvernatorul Băncii Naționale, Cristina Harea, a declarat că remitențele personale în 2019 au constituit 1,3 miliarde de dolari. Transferurile personale ajung în Moldova prin sistemele internaționale de transferuri bănești, transferuri clasice bancare și prin intermediul sistemelor bilaterale între țări. În 2020 remitențe au scăzut cu circa 12% în lunile martie și aprilie, apoi în luna mai acestea au crescut cu circa 25%. Cristina Harea presupune că motivul creșterii ar fi schimbarea de canale de transmitere a acestora. Dacă anterior o parte din bani erau trimiși prin transport, când transportul și-a sistat activitatea persoanele au apelat la transferurile electronice. Semnificativ au scăzut remitențele din Rusia, cu circa 26% față de aceeași perioadă a anului trecut. Au crescut însă remitențele din Germania, Italia, Franța, Turcia sau Ucraina.
Hanspeter Wyss, de la Programul global migrație și dezvoltare al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, a menționat că trebuie promovate măsuri care ar putea atenua impactul negativ al scăderii remitențelor. Elveția încurajează factorii politici, regulatori și nu doar, să îmbunătățească accesul pentru migrați la serviciile fizice și digitale de remitențe. Regulatorii sunt încurajați să vină cu ghidări pentru prestatorii de servicii de remitențe, să le faciliteze accesul la lichidități și actualizare a licenței. Potrivit lui, facilitarea permiterii și transmiterii remitențelor va face ca milioane de oameni din lume să se bucure de acestea și nu va permite căderea lor în sărăcie. „Menținerea fluxului de reziliențe este vital pentru țările cu venit mediu precum Moldova”, a adăugat Hanspeter Wyss.
Șeful Secției Programe al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău, Chris Perkins, susține că în Moldova în jur de o pătrime din gospodării primesc remitențe și pentru jumătate dintre acestea este unicul venit, gospodării care vor ajunge în sărăcie dacă vor dispărea remitențele. Dependența de remitențe există din 2009, iar gradul de dependență a variat. Cei din zonele rurale depind mai mult de remitențe.
Șeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Lars Lönnback, a spus că este indispensabil de păstrat fluxul remitențelor, mai ales pentru o țară precum este Republica Moldova. Prin remitențe se poate de urmărit diaspora. Potrivit unui studiu al OIM printre diaspora din Moldova, circa 80% din respondenți au spus că s-au redus posibilitățile de a trimite bani acasă. 40% au spus că transmit acasă cu 70% mai puțini bani. „Pentru economia Moldovei este o lovitură destul de dură, în contextul în care remitențele constituie circa 17% din PIB”, a adăugat acesta.
Managera de țară a Băncii Mondiale în Moldova, Anna Akhalkatsi, consideră că scăderea remitențelor va lovi semnificativ gospodăriile individuale. Din punctul de vedere al Băncii Mondiale, la nivel global peste 71 de milioane de oameni vor ajunge la sărăcie extremă. În Moldova există și problema salariilor care au fost afectate de pandemie. Oamenii fie că nu primesc salarii, fie că primesc mai puțini bani. Reducerea salariilor poate duce la creșterea procentului de sărăcie. Cât privește remitențele, acestea trebuie folosite în mod productiv, să nu aibă doar efect de supraviețuire, dar să o facă pe Moldova să crească economic, a mai spus managera de țară a Băncii Mondiale în Moldova.
Pe 16 iunie, Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD și UNICEF au lansat un apel către autoritățile Republicii Moldova prin care îndeamnă la măsuri care vor continua să asigure accesul populației din Moldova la remitențe.
