Cercetătorii au descoperit că membrii comunității tsimane, care trăiesc în adâncul junglei amazoniene din Bolivia, îmbătrânesc mai lent decât oamenii din restul lumii și niciunul dintre acești băștinași nu suferă de Alzheimer și alte boli ale bătrâneții, potrivit BBC.
În timp ce Martina Canchi Nate umblă prin jungla boliviană, jurnaliștii de la BBC o roagă să meargă mai încet ca să poată țină pasul cu ea. Buletinul ei arată că are 84 de ani, dar în doar 10 minute ea dezgroapă trei arbuști yucca pentru a le extrage tuberculii de la rădăcini. Cu doar două mișcări de cuțit, femeia reușește să taie un un bananier.
Martina este unul din cei 16.000 de băștinași tsimanes (ziși și tsimané sau chimane), o comunitate semi-nomadă care trăiește în adâncul junglei amazoniene, la 600 de kilometri nord de cel mai mare oraș din Bolivia, La Paz.
Energia pe care o are nu este ceva neobișnuit pentru membrii comunității de aceeași vârstă cu ea. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că acest grup are cele mai sănătoase artere din lume, iar creierul lor îmbătrânește mai lent decât cel al popoarelor din America de Nord, Europa și alte continente. Populația tsimane este o raritate. Sunt unii din puținii oameni de pe planetă care mai trăiesc doar din vânat, cules și agricultură. Grupul este destul de mare pentru a putea reprezenta un eșantion științific semnificativ.
O populație mereu activă – activitățile sedentare ocupă mai puțin de 10% din zi
Cercetătorii conduși de antropologul Hillard Kaplan de la Universitatea din New Mexico i-au studiat timp de două decenii. Băștinașii tsimane sunt mereu activi – vânează animale, cultivă plante și împletesc acoperișuri din paie. Activitățile sedentare le ocupă mai puțin de 10% din zi, în comparație cu 54% pentru populațiile industrializate. O vânătoare durează, de obicei, peste opt ore și presupune parcurgerea unei distanțe de 18 kilometri.
Grupul trăiește de-a lungul Râului Maniqui, la aproximativ 100 de kilometri cu barca de cel mai apropiat oraș, și are acces la foarte puține surse de alimente procesate, alcool și țigări.
Cercetătorii au descoperit că doar 14% din caloriile pe care le mănâncă provin din grăsimi, în comparație cu 34% pentru populația Statelor Unite.
Mâncarea lor este bogată în fibre și 72% din caloriile lor provin din carbohidrați, în comparație cu 52%, în cazul americanilor. Proteinele provin de la animalele pe care le vânează – păsări, maimuțe și pești. În mod tradițional, mâncarea nu este prăjită.
Bătrânii nu au probleme de inimă, hipertensiune sau diabet
Persoanele vârstnice din comunitatea tsimane nu prezintă niciun semn că ar suferi de boli tipice pentru vârstele înaintate, precum hipertensiune, diabet sau probleme de inimă.
O echipă de cercetători, care au studiat 137 de mumii din Egiptul antic și din civilizațiile incașe și unangan (aleuți), au descoperit că 47 dintre acestea prezentau semne de ateroscleroză, ceea ce pare să dezmintă ideea că aceste probleme de sănătate sunt provocate de stilul de viață modern.
În cazul populației tsimane din Amazon, 65% dintre persoanele de peste 75 de ani nu aveau nicio urmă de calciu în arterele coronare – semnul care arată că vasele de sânge sunt blocate și crește riscul unui atac de cord.
În comparație, 80% din americanii cu vârste mai mari de 75 de ani prezintă aceste probleme de sănătate. „Arterele unui tsimane de 75 de ani sunt mai degrabă ca arterele unui american de 50 de ani”, a explicat unul dintre cercetători. Mai mult, creierul unui bătrân din această comunitate este în general cu 70% mai puțin atrofiat decât cel al unei persoane de aceeași vârstă în țări precum Marea Britanie, Japonia sau SUA. „Nu am găsit niciun caz de Alzherimer’s în rândul întregii populații adulte – este remarcabil”, a spus și doctorul bolivian Daniel Eid Rodriguez.
- Parlicov s-a întâlnit cu șeful Gazprom. Despre ce au discutat
- Republica Moldova va introduce gradual obligația de stocare a produselor petroliere
- Contrabandă cu 100 de tone de alcool etilic. Grupare deconspirată
- Nicolae Ciucă a demisionat de la PNL: „Am înțeles ce ați dorit să ne transmiteți”
- Transnistrenii își iau 9 zile de vacanță de iarnă
