Platforma Siguranța Jurnalismului și Protecția Jurnaliștilor a Consiliului Europei exprimă mari îngrijorări în legătură cu utilizarea programelor de spionare împotriva jurnaliștilor, instrumentarea unor procese abuzive pentru a le împiedica activitatea de investigație, precum și situația precară a multor jurnaliști în exil, în special din Rusia și Belarus. Aceste subiecte sunt printre principalele preocupări ale organizațiilor partenere platformei Consiliului Europei în promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, se spune într-un comunicat al CoE, cu ocazia publicării Raportului Platformei pentru anul curent.
Întitulat „Libertatea presei în Europa: e timpul să schimbăm macazul”, raportul evaluează problemele majore care subminează libertatea presei. Printre acestea se numără amenințările și intimidarea, detenția, legislația restrictivă, procesele abuzive, capturarea mass-media și atacurile din partea serviciului public împotriva mass-media. Raportul formulează și recomandări pentru abordarea situațiilor.
În 2023, partenerii platformei au publicat 285 de alerte cu privire la amenințări sau atacuri grave la adresa libertății presei în Europa, față de 289 de alerte în 2022. Deși în 2023 numărul jurnaliștilor uciși și violența de stradă împotriva lor a scăzut, alertele platformei atestă o diversitate tot mai mare de amenințări, presiuni și constrângeri, pe care jurnaliștii trebuie să le depășească.
Reacționând la publicarea raportului, secretarul general al Consiliului Europei Marija Pejčinović Burić a declarat: „Raportul Platformei pentru siguranța jurnaliștilor arată riscurile și obstacolele tot mai mari cu care se confruntă jurnaliștii și mass-media în Europa. Avem nevoie de acțiuni hotărâte din partea statelor pentru a proteja jurnaliștii și a contracara amenințările la adresa libertății presei, cum ar fi procesele abuzive și supravegherea ilegală. Pentru a spori siguranța jurnaliștilor, statele noastre membre ar trebui să demonstreze un atașament pentru respectarea standardelor de libertate a presei și să promoveze la nivel național campania Consiliului Europei „Jurnaliștii contează”.
Raportul subliniază că libertatea presei și securitatea digitală a jurnaliștilor au continuat să fie amenințate de utilizarea continuă a tehnologiei spyware pentru a ține sub control jurnaliștii și actorii mass-media, la fel ca și declinarea responsabilității pentru abuzurile comise.
Raportul relevă numărul fără precedent de lucrători media – din Rusia și Belarus, în special – fugiți în străinătate din cauza riscului real pentru viața și libertatea lor, urmărirea penală, amenințările și intimidarea, care deseori se proiectează pe familiile lor rămase în țară.
Raportul evidențiază și tendința împiedicării libertății presei de acțiuni legale abuzive, inclusiv de Procesul Strategic împotriva Participației Publice (SLAPPS), inițiat de politicieni și actori de afaceri în baza legilor naționale privind protecția reputației. SLAPPS vizează hărțuirea jurnaliștilor și a presei prin condamnări penale, plata unor despăgubiri mari pentru daune și amenzi grele.
În 2023, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a continuat să aibă efecte semnificative asupra libertății presei și a siguranței jurnaliștilor. Doi jurnaliști – Bohdan Bitik și Arman Soldin – au fost uciși în timp ce transmiteau din Ucraina, iar alți câțiva jurnaliști au fost răniți. Un alt lucrător mass-media, paznicul Pal Kola, a fost ucis într-un atac asupra postului de televiziune Top Channel din Albania.
În data de 31 decembrie 2023, 59 de jurnaliști și lucrători mass-media se aflau în detenție în statele membre ale Consiliului Europei – inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia – și 65 în Rusia și Belarus, unde represiunea împotriva jurnaliștilor independenți s-a intensificat. Rusia a revenit la practica luării de ostatici prin arestarea jurnaliștilor americani Evan Gershkovich și Alsu Kurmasheva.
În 2023, Platforma a mai înregistrat cinci cazuri de condamnări pentru uciderea jurnaliștilor. Acestea se referă la Sokratis Giolias și Giorgos Karaivaz (Grecia), Alex Byabenin (Belarus), Milan Pantic (Serbia) și Yuri Shcheckochikhin (Rusia). Până la sfârșitul anului, au existat 30 de alerte de impunitate pentru crimă privind 49 de lucrători media activi pe platformă. Cazul jurnalistului ucrainean Viacheslav Veremii a fost declarat închis.
În raport, partenerii își exprimă sprijinul față de Campania Consiliului Europei pentru Siguranța Jurnaliștilor „Jurnaliștii contează”, lansată în octombrie 2023, și solicită statelor membre să efectueze reforme ale sistemelor de poliție și justiție pentru a respecta pe deplin prevederile Recomandării Comitetului Miniștrilor din 2016 privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media.
Notă. Raportul Platformei acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Rusia, după expulzarea acesteia din Consiliul Europei în 2022, și Belarus.
* * *
Platforma Consiliului Europei de promovare a protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a fost înființată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale proeminente active în domeniul libertății de exprimare și asociații de jurnaliști, pentru a oferi informații care pot servi ca bază pentru dialogul cu statele membre cu privire la posibile acțiuni de protecție sau de remediere.
Cei 15 parteneri sunt Federația Europeană a Jurnaliștilor, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Asociația Jurnaliștilor Europeni, Articolul 19, Reporteri fără Frontiere, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Indexul de Cenzură, Institutul Internațional de Presă, Institutul Internațional pentru Siguranța Știrilor, Rory Peck Trust, Uniunea Europeană de Radiodifuziune, PEN International, Centrul European pentru Libertatea Presei și Mediilor, Free Press Unlimited și Fundația Justiție pentru Jurnaliști.
- Parlicov s-a întâlnit cu șeful Gazprom. Despre ce au discutat
- Republica Moldova va introduce gradual obligația de stocare a produselor petroliere
- Contrabandă cu 100 de tone de alcool etilic. Grupare deconspirată
- Nicolae Ciucă a demisionat de la PNL: „Am înțeles ce ați dorit să ne transmiteți”
- Transnistrenii își iau 9 zile de vacanță de iarnă
