Contrar declarațiilor și indicațiilor procurorului general privind încetarea reținerilor cu mascați și axarea pe combaterea corupției de nivel înalt, operațiunile cu participarea mascaților în privința unor funcționari cercetați pentru infracțiuni și sume destul de mici continuă și astăzi. O spune șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Potrivit lui, dosarele de rezonanță sunt abandonate sau trecute în umbră, fără furnizarea publică a informațiilor, inclusiv, date statistice ce ar evidenția volumul de lucru efectuat, transmite IPN.
Într-o scrisoare deschisă, adresată procurorului general, Alexandr Stoianoglo, Viorel Morari menționează că pe 17 februarie a depus o cerere prin care a solicitat să fie primit în audiența sa pentru prezenta „probe privind abuzurile comise de către procurorii subalterni și a evita o eventuală inducere în eroare de către ultimii”. Însă, nu a primit nici un răspuns la solicitarea sa, motiv pentru care a decis să adreseze această scrisoare deschisă. Potrivit lui, un alt argument al adresării este reacția PG la aparițiile sale publice în care a fost catalogat drept un inculpat și urmărit penal, care este așteptat cu probe în instanță și la Procuratură.
„Nu aș vrea să fiu așteptat în zadar, deoarece nu sunteți un procuror general independent și imparțial. Regret să constat, că principalele eforturi ale dumneavoastră, ocupând funcția de procuror general sunt îndreptate spre consolidarea propriei imagini, prin discursuri publice populiste inspirate de comunicatori special contractați, dar fără a îmbunătăți activitatea procuraturii în ansamblu”, menționează Viorel Morari.
Potrivit lui, în dosarul, denumit generic „furtul miliardului”, a fost înaintat repetat un demers privind aplicarea măsurii preventive în privința lui Vlad Plahotniuc, fără însă a întreprinde măsuri pentru a epuiza neclaritățile pentru Interpol privind anunțarea acestuia în căutare. Or, spune Morari, era suficientă suplinirea capetelor de acuzare pentru care a fost anunțat în căutare Vlad Plahotniuc, deoarece noul mandat de arest nu presupune că acesta va sta arestat 60 de zile în cazul identificării.
În scrisoare se spune că în dosarul privind expulzarea din Republica Moldova a profesorilor turci a fost trimisă în judecată o singură persoană, nefiind identificați organizatorii și instigatorii reali ai acestei fapte. Precum și nu au fost întreprinse măsuri pentru recuperarea prejudiciilor cauzate familiilor profesorilor și imaginii țării.
În dosarul, denumit generic „finanțarea PSRM”, afirmă Viorel Morari, contrar tacticii de conexare a epizoadelor din alte dosare, investigația merge pe calea disjungerii și separării pe fapte distincte, ca în final să nu fie constatat nimic. Potrivit lui, în acest dosar pentru procuratură nu sunt relevante înregistrările ce apar în spațiul public la acest subiect, iar pentru reluarea investigațiilor sunt necesare denunțuri. Or, în alte dosare au fost suficiente și scrisorile anonime pentru inițierea investigațiilor.
„În dosarele catalogate drept „politice”, prin intermediul declarațiilor publice, ați adus atingere independenței atât a procurorilor de caz, cât și a judecătorilor care examinează respectivele dosare. În schimb evitați să faceți publice acțiunile pe care le-ați întreprins în privința procurorilor care s-ar face vinovați de pretinsele încălcări. De aceea, vin cu câteva întrebări retorice: ce acțiuni vor fi întreprinse în privința ex-procurorului Vitalie Sibov, care a reluat dosarul David Davitean sau în privința procurorului Mircea Ciobanu, care a gestionat dosarul Olga Punga?”, se întreabă Viorel Morari.
Potrivit lui, în cazul controalelor procuraturilor specializate – au fost identificate anumite probleme, dar în mare parte formale și irelevante. Mai mult, încălcările în activitatea unei procuraturi specializate au fost suprapuse asupra imaginii ambelor instituții. Morari afirmă că nici până în prezent nu au fost publicate rapoarte detaliate privind rezultatele controalelor efectuate atât la Procuratura Anticorupție, cât și la PCCOCS.
În ceea ce privește problematica cauzelor penale în privința sa, șeful suspendat al PA a menționată că nu contestă efectuarea investigațiilor, deoarece erau necesare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor faptelor descrise în acele scrisori anonime. Dar, în opinia sa, aceste investigații urmau a fi efectuate în strictă conformitate cu legea și cu respectarea principiului prezumției nevinovăției. Or, nerespectarea acestor două condiții înseamnă preluarea unor tactici abuzive și lipsa unor diferențe substanțiale în abordări.
