Corupția rămâne a fi o problemă gravă, iar agenții publici nu sunt în general sancționați pentru lipsa de etică și integritate profesională. De această părere sunt majoritatea participanților la un studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020. Cercetarea mai relevă că volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei în anul 2019, pe când în 2017 acest indicator a constituit 405 milioane de lei, transmite IPN.
Studiul a fost realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing „CBS-Research” la comanda PNUD. Acesta conține opiniile a peste o mie de persoane din rândul populației generale, opiniile mediului privat și ale agenților publici. Datele sunt prezentate în comparație cu situația din anul 2017, când a fost efectuat primul sondaj de evaluare a impactului Strategiei.
„Sperăm că rezultatele studiului vor fi analizate atent de către autoritățile responsabile și vor fi luate în considerație la elaborarea și implementarea măsurilor și poticilor anticorupție. Este foarte important ca politicile și instrumentele de prevenire și combatere a corupției să fie elaborate și implementate ținându-se cont de opinia și percepția populației generale, dar și a sectorului general asupra acestui fenomen negativ”, a declarat Alla Skvorțova, specialistă programe, Guvernare efectivă, PNUD Moldova.
Vasile Cantarji, manager de proiect la „CBS-Research”, a menționat că datele au fost colectate în perioada lunilor iulie-septembrie 2019. Și acest interval, în opinia sa, a influențat într-o anumită măsură percepțiile respondenților. „Datele acestui studiu au fost colectate într-o perioadă foarte și foarte specifică, legată de proaspăta schimbare a guvernului, legată de tot felul de evenimente politice de amploare. Amintiți-vă doar de lunga epopee de demitere a procurorului general” explică Vasile Cantarji.
Studiu denotă că peste 70% populație și peste 60% respondenții din business (aproximativ 2/3 din ambele categorii în 2017) consideră fenomenul corupției drept o problemă foarte gravă. Cetățenii au fost rugați să aleagă trei instituții care în opinia lor sunt cele mai corupte. În top trei se regăsesc poliția (36%), instituțiile medicale (31%) și Parlamentul (29%). În topul respondenților din mediul de afaceri se regăsesc instanțele de judecată (37%), poliția (32%) și instituțiile medicale (27%).
7% de respondenții din rândul populației generale și 4,7% dintre agenții economici au recunoscut că au recurs la plăți neformale pe parcursul anului trecut. În rândul populației generale o persoană a oferit mită în medie de 5,4 ori pe an (față de 3,7 în 2017), iar în cazul unui agent economic – de 3,5 ori (față de 6,1 în 2017).
Sondajul relevă că atât populația generală (73% din respondenți), cât și agenții economici (80%) sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate. În medie, 87% din respondenții studiului au afirmat că, în caz de confruntare cu atare situații, probabil sau sigur vor raporta actele de corupție la agențiile anticorupție prin diferite mijloace.
Factorii principali care ar putea determina implicarea cetățenilor în activități de diminuare a corupției sunt încrederea că aceștia vor fi protejați în cazul în care denunță un agent public pentru acte de corupție, precum și siguranța privind independența justiției, se mai arată în sondaj.
