Pandemia de Covid-19 este cea mai gravă criză de sănătate a epocii moderne şi, chiar dacă va fi ţinută sub control, va provoca o criză economică globală majoră, despre care deja se crede că va fi mai gravă decât cea din 2008. Practic, recesiunea mondială este, aparent, imposibil de evitat şi va lovi, fără discernământ, precum un coronavirus, pe toată lumea: ţări bogate, economii emergente, state sărace sau în curs de dezvoltare. Cele mai grav afectate domenii vor fi turismul, transporturile aeriene, industria petrolului şi industria auto, se arată într-un amplu raport redactat de London Business School.
Sectoarele economice cel mai puţin afectate de criză ar urma să fie industria alimentară şi producţia de electrocasnice. Studiul, în limba engleză, conţine 97 de pagini şi poate fi consultat integral aici.
Ţările în curs de dezvoltare din Africa, sudul Asiei şi America Latină vor fi cele mai expuse la această criză, în condiţiile lipsei sistemelor de sănătate bine puse la punct, a numărului redus de unităţi de terapie intensivă şi aparate de ventilaţie mecanică şi a regulilor de igienă elementară care nu pot fi aplicate în zone lipsite complete de apă curentă ori săpun.
Aceste ţări sunt expuse deoarece bunurile şi serviciile produse de economiile locale sunt strict dependente de cererea provenită din ţările avansate economic. Or, când această cerere încetează brusc, statele în curs de dezvoltare devin extrem de vulnerabile în caz de criză economică globală, se arată în studiul London Business School.
Industria hotelieră şi a restaurantelor a cunoscut deja scăderi dramatice ale veniturilor în luna martie, comparativ cu luna ianuarie.
În ceea ce priveşte transporturile aeriene Air France şi Lufthansa sunt companiile aeriene cel mai grav afectate de suspendarea, în ţările UE, a zborurilor internaţionale.
Reducerea drastică a transporturilor a dus la creşterea stocurilor de ţiţei rămas nevândut pe piaţă, ceea ce pune Venezuela, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de petrol, în situaţia închiderii puţurilor petroliere. Asta, în condiţiile în care ţara trece deja prin cea mai gravă criză economică din istorie, cu o inflaţie de peste 9.000%, care face ca moneda naţională să nu mai valoreze nici măcar cât hârtia pe care e tipărită.
Efectele economice ale pandemiei ar putea dura zeci de ani
Bursele economice de pe tot întinsul planetei sunt în cădere liberă. Mai întâi au fost bursele asiatice, afectate inclusiv de şocul petrolier provocat de Arabia Saudită. La începutul lunii martie au căzut astfel, pe rând, bursa din Tokyo, Seul, Hong Kong, Shanghai şi Shenzen.
A venit apoi rândul principalelor burse europene, care au coborât la cea mai redusă valoare din ultimii şapte ani, după ce mai multe ţări au extins măsurile destinate limitării propagării epidemiei de coronavirus.
Bursa de pe Wall Street a înregistrat, zilele trecute, cea mai gravă prăbuşire din anul 1987. Investitorii s-au arătat, cu acest prilej, îngrijoraţi de posibilitatea ca actuala criză să se transforme în ceva mai mare decât o recesiune.
În Japonia, închiderea fabricilor şi amânarea Jocurilor Olimpice, a provocat deja o recesiune economică extremă, caracterizată de guvernul de la Tokyo drept „o situaţie extrem de gravă”, informează Bloomberg.
De asemenea, cercetătorii în economie consultaţi de Bloomberg au ajuns la concluzia că efectele economice provocate de această pandemie pot dura zeci de ani, în condiţiile în care pandemiile, la fel ca războaiele, sunt urmate, de regulă, de perioade îndelungate – întinse pe zeci de ani – caracterizate prin scăderea drastică a investiţiilor.
Primele măsuri: Statele dau cu bani în populaţie, în speranţa atenuării crizei economice ce vine spre noi
Impactul pandemiei de Covid-19 asupra economiei mondiale va provoca o criză economică mai mare decât cea din 2008, a declarat, citat de Reuters, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, se arată într-o analiză New Scientist.
În Statele Unite, 3,3 milioane de cetăţeni şi-au depus, săptămâna trecută, dosarele pentru şomaj. Concomitent, Senatul SUA a aprobat acordarea unui ajutor financiar în valoare de circa 2 trilioane (două mii de miliarde) de dolari, pentru combaterea efectelor economice provocate de epidemie. Cetăţenii americani urmează să primească 1.200 de dolari, în vreme ce părinţii vor primi o alocaţie de 500 de dolari pentru fiecare copil minor.
De altfel, pandemia de coronavirus a determinat guvernele mai multor state să recurgă la măsuri precum acordarea de bani gheaţă („cash”) populaţiei, pentru a-i ajuta pe cetăţeni să-şi plătească utilităţile, cumpărăturile sau chiriile.
Inclusiv guvernul indian a anunţat un ajutor financiar, în valoare de peste 22 miliarde de dolari, pentru a proteja în special păturile sărace ale populaţiei de impactul economic al epidemiei.
De asemenea, Singapore, una din primele ţări care a raportat, după China, cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2 (denumirea oficială a noului coronavirus), a oferit un ajutor financiar în valoare de 33 miliarde de dolari americani. Asta, în condiţiile în care acelaşi guvern a alocat un ajutor similar de 4,5 miliarde de dolari, în urmă cu mai bine de o lună.
Aceste măsuri au secat, practic, rezerva de stat dar sunt considerate indispensabile pentru a ajuta o economie care deja se îndreaptă cu paşi repezi către recesiune.
Cercul vicios al pandemiei: măsurile dure pot duce la revolte sociale care duc la măsuri şi mai dure şi la moartea democraţiei
Pandemia provocată de noul coronavirus reprezintă o provocare fără precedent a epocii moderne, atât pentru sistemele naţionale de sănătate publică, cât şi pentru economia globală. Noul coronavirus riscă să provoace o criză mondială cu efecte sociale, economice şi politice care pot dura mult timp după ce omenirea va reuşi să pună sub control contagiunea, se arată într-o analiză realizată de International Crisis Group. o organizaţie non-guvernamentală trans-naţională, de tip „think-tank”, specializată în cercetări şi analize despre diverse crize globale.
Cele mai vulnerabile persoane sunt, din acest punct de vedere, cele aflate în zonele de război sau de conflict, precum cele din provincia Idlib, din nord-vestul Siriei sau Yemen. Ambele ţări au trecut deja, în aceşti ani, prin crize majore de sănătate. Cei aflaţi în taberele de refugiaţi se confruntă cu probleme majore de igienă, în lipsa apei sau a săpunului.
În plus, restricţiile de circulaţie impuse de pandemie, face dificil accesul ajutoarelor umanitare din partea voluntarilor sau a reprezentanţilor ONU.
De asemenea, în analiza Crisis Group se arată că pandemia va pune enormă presiune pe societăţi şi sistemele politice, cu riscul producerii de revolte şi violenţe sociale.
Pe termen scurt, măsurile de carantină pot avea efect în împiedicarea organizării de manifestaţii sau demonstraţii de protest, aşa cum s-a văzut deja în China, unde starea de urgenţă impusă a dus la încetarea protestelor din Hong Kong.
Excepţie a făcut Chile, unde protestele anti-corupţie începute anul trecut au continuat şi în luna martie, în ciuda epidemiei de coronavirus care nu a ocolit ţara şi a stării de urgenţă instituite de guvern.
O altă excepţie a fost Nigerul, unde oamenii au ieşit pe străzi să protesteze împotriva regulilor impuse de carantină. Trei protestatari au fost ucişi în confruntări cu forţele de ordine.
Pe termen lung, însă, păstrarea ordinii publice se poate dovedi a fi o reală provocare, mai ales în zonele unde serviciile medicale şi sanitare se vor prăbuşi, concomitent cu creşterea nemulţumirii populaţiei vizavi de măsurile luate de autorităţi.
Astfel de semne s-au văzut luna trecută în Ucraina, unde protestatarii au atacat autobuze cu persoane evacuate din regiunea Wuhan, China, pe motiv că acestea ar putea răspândi coronavirusul
Foto: Profimedia Images
Revolte în penitenciare au avut loc în Venezuela, Brazilia sau chiar Italia, în vreme ce în Columbia camioane cu hrană cu destinaţia Venezuela au fost atacate de jefuitori.
În cazul în care această criză se va prelungi, există riscul ca autoritarismul să câştige terene în faţa democraţiei, odată cu instituirea de măsuri tot mai restrictive, de către guverne, sub pretextul protejării populaţiei de epidemie. Istoricul şi scriitorul israelian Yuval Noah Harari a avertizat asupra morţii democraţiei şi instaurarea dictaturii în Israel.
Într-o notă mai optimistă, studiul studiul London Business School evocă şi câteva schimbări pozitive pe care pandemia le-ar putea aduce în societatea modernă: dezvoltarea învăţământului la distanţă, cursurile de educaţie online, sau avantajele prezentate de lucratul de acasă.
