În Republica Moldova a existat dintotdeauna o dispută geopolitică. Persistă două modele de dezvoltare – cel european și cel estic de tip autoritar, personalizat. O spune Ion Tăbârță, expert în relații internaționale, care este de părere că nu trebuie să existe dubii ce model trebuie urmat și anume – cel european. „Problema este că vrem beneficiile lumii occidentale, dar nu vrem să respectăm acele rigori pe care această lume le impune pentru a avea aceste beneficii”, a declarat expertul în cadrul dezbaterilor publice: „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Ion Tăbârță a menționat că trebuie ales acel model de dezvoltare instituțională care ulterior va aduce toate beneficiile pentru cetățenii Republicii Moldova și acesta este Uniunea Europeană. Potrivit lui, există Acordul de Asociere cu UE, care este un document cadru care trebuie realizat pentru a ajunge la modelul european. „Problema este că încercăm, în implementarea acestui Acord de Asociere, să mergem selectiv. Mergem pe partea economică, partea comercială, care ne aduce dividende, dar totodată nu vrem să mergem pe partea macro-politică, să-i zicem așa. Nu vrem să facem reformele necesare, poate dureroase sau care lovesc în anumite segmente, părți privilegiate ale societății – reforma justiției, combaterea corupției. Aici este problema”, a notat expertul.
În opinia sa, în persoana Uniunii Europene, Republica Moldova are acel model spre care trebuie să ajungă pentru a construi o societate prosperă, democratică, dezvoltată. „Or, Republica Moldova este un stat mic, situat la confluența a două spații geopolitice, și aceasta este o mare problemă. Și persistă și divizarea societății pe criteriul geopolitic. Fiind analizat sistemul pluripartidist, care stă la fundamentul unei democrații funcționale, constatăm că avem partide constituite pe criterii geopolitice – partidele de stânga sunt pro-estice, pro-Rusia, iar partidele de dreapta sunt proeuropene și pro-românești. Poate după anul 2014-2015, s-a cristalizat un alt clivaj în societatea moldovenească – așa-numitul clivaj oligarhic și anti-oligarhic”, a declarat expertul.
Potrivit lui, acest clivaj a venit pe fundalul decepției societății privind parcursului european. „Pentru că anterior era cumva o divizare automată – cei care sunt din stânga, sunt asociați cu diverse probleme moștenite din trecut, iar cei de dreapta sunt proeuropeni, curați și sunt cei care reprezintă viitorul. Se spera că guvernarea unor partide pro-europene de dreapta va contribui la soluționarea majorității problemelor. Or, nici pe departe nu a fost așa. Guvernarea pro-europeană timp de aproximativ zece ani a demonstrat foarte clar că în cadrul acestei tabere proeuropene sunt de cei care cu adevărat și-au dorit parcursul european pentru Republica Moldova, dar sunt și de cei care au parazitat pe acest mesaj și au adoptat reforme europene de fațadă. Acești factori au contribuit la furtul miliardului, capturarea justiției și alte metehne, care au creat multă deziluzie în Occident, inclusiv în Germania, după acel start promițător din 210-1012. Desigur mingea este la noi acasă, pe terenul nostru. Democratizarea depinde de noi”, a declarat Ion Tăbârță.
În opinia sa, schimbările și reformele trebuie să vină din interiorul statului, iar Uniunea Europeană acordă susținere în acest sens. „Această susținere ar trebui să vină și pentru a ajuta Republica Moldova să facă față unor riscuri, amenințări care vin din alte spații geopolitice”, a spus Ion Tăbârță.
Dezbaterile „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, sunt ediția a 142-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
