Pentru semestrul II al anului de studii 2019-2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării raportează peste 3300 de cazuri de violență, neglijare și exploatare prin muncă, în rândurile copiilor. Dintre acestea, peste 1300 sunt cazuri de abuz fizic, mai bine de 900 de cazuri – abuz emoțional, 10 cazuri – abuz sexual. În peste 1000 de cazuri este vorba de neglijare, iar în 27 – exploatare prin muncă, transmite IPN.
Cel mai des cazurile de abuz au fost raportate de către cadrele didactice (în 1660 de cazuri) și de copii (în 830 de cazuri).
Psihologul Ana Niculăieș a specificat pentru IPN că, atunci când un adult recurge la violență, asta vorbește despre o frustrare proprie, pe care nu poate să o gestioneze. „În mod normal, noi suntem ființe cu rațiune și cu autocontrol, ar trebuie să ne manifestăm nemulțumirea prin comunicare. Adică adultul trebuie să descrie situația, emoțiile pe care le simte, dar și să-și exprime rugămintea pe viitor. De exemplu, în momentul în care eu te rog să nu faci asta, dar tu continui să o faci, eu simt frustrare, lipsă de respect față de mine și pe viitor eu te rog să nu mai faci lucrul ăsta”, a detaliat psihologul.
„Adevărul e că foarte puține persoane sunt antrenate să comunice non-violent și e mai simplu să zgudui copilul, să-l tragi de urechi sau să-l ameninți. Pe viitor, această atitudine violentă afectează încrederea în sine și independența emoțională a copilului. Nu putem crește copii buni prin faptul că le provocăm rău”, a explicat Ana Niculăieș.
Chiar dacă intenția profesorului sau a părintelui este bună atunci când aplică violența, rezultatul este nociv. „Mesajul pe care copilul îl primește este că nu comportamentul meu este rău, dar eu sunt o persoană rea. Ar fi ideal dacă pentru elevi, părinți s-ar desfășura traininguri de comunicare asertivă. Totodată, în momentul în care adulții văd că doi copii se bat, ei trebuie să-i oprească, să-i calmeze și să-i ajute să soluționeze conflictul pe cale pașnică”, a adăugat Ana Niculăieș.
Psihologul mai spune că, în cazul în care elevii stau prea mult în telefon sau în calculator, le poate genera la fel un comportament violent. „Uneori, anumite jocuri video contribuie la creșterea agresivității. Dacă copilul sau adolescentul stă mai mult de șase ore pe zi în telefon sau calculator, aceasta contribuie la creșterea frustrării, care ulterior se poate manifesta prin acțiuni violente”, a precizat expertul.
Potrivit Anei Niculăieș, statisticile ministerului de resort privind violența în rândul copiilor nu sunt concludente. Numărul cazurilor de violență este mult mai mare. „Cu părere de rău, încă avem proverbe care încurajează bătaia ca act de educație, ceea ce este absolut incorect. Abuzul fizic este pedepsit prin lege, deja din 1997. Este important ca părinții să cunoască că ei pot fi trași la răspundere pentru aplicarea violenței, iar profesorii nu ar mai putea activa în pedagogie, conform prevederilor Codului Muncii”, a relevat Ana Niculăieș.
Anual, la data de 30 ianuarie, Republica Moldova marchează Ziua Internațională a nonviolenței în școală.
- Cursul valutar oficial la 27.12.2024
- Buteliile de gaz din apartamentele transnistrenilor, instrument de infracțiune
- Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, votată de Parlament
- Alocațiile veteranilor de război cresc de la 1 ianuarie 2025
- Cinci instituții din Rețeaua Școlilor Model, dotate cu table inteligente
