În fiecare an, pe 6 și 7 ianuarie, milioane de creștini ortodocși din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul, la aproape trei săptămâni după ce mulți oameni din Occident au sărbătorit deja și au început Anul Nou.
Pentru țări precum Rusia, Georgia, Armenia, Armenia, Belarus, Serbia, Egipt, Etiopia și Kazahstan, 6 ianuarie este Ajunul Crăciunului.
În raionul Nisporeni și în întreaga țară, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.
Diferența se datorează modului în care creștinii catolici și ortodocși folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.
Diferența dintre calendarul gregorian și calendarul iulian
Introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, calendarul gregorian este cel mai răspândit calendar civil din lume și acesta este cel pe care creștinii catolici îl folosesc pentru a sărbători Crăciunul la 25 decembrie.
Calendarul a fost propus inițial pentru a schimba data Paștelui, astfel încât acesta să cadă întotdeauna aproape de echinocțiul de primăvară.
Biserica Ortodoxă Greacă din Grecia, Cipru și Bulgaria a adoptat calendarul gregorian în 1923. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924
Ortodocșii din Ierusalim sărbătoresc, de asemenea, Crăciunul după calendarul gregorian.
Pentru creștinii din calendarul gregorian, 6 ianuarie marchează Boboteaza sau ziua Epifaniei – ziua în care se sărbătorește revelarea lui Dumnezeu în formă umană sub forma lui Iisus. Este, de asemenea, ziua în care cei trei magi, urmărind o stea pe cerul nopții din deșert, au apărut în Betleem alături de Iisus după nașterea sa.
Ce tradiții se respectă în ajunul și ziua Crăciunului pe rit vechi
Începând cu data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși din Europa de Est postesc în mod tradițional până la apariția primei stele pe cerul nopții care simbolizează nașterea lui Iisus.
Este tradițional să saluți prietenii și familia cu „Hristos s-a născut!” și să răspunzi cu „Slavă Lui!”.
Masa din Ajunul Crăciunului este, în mod tradițional, fără carne și fără alcool. De obicei, este alcătuită din 12 feluri de mâncare care simbolizează cei 12 apostoli.
Un fel tradițional este „kutia”: un fel de mâncare rece, asemănătoare unui terci, făcută din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere. Restul mesei variază, dar include în mod frecvent pește prăjit și supă de sfeclă roșie preparată cu bulion de legume, fasole și varză.
Ziua de Crăciun pe rit vechi, din 7 ianuarie, începe cu o vizită la biserică. Unii creștini ortodocși preferă să meargă la o slujbă la miezul nopții în Ajunul Crăciunului.
Oamenii din Nisporeni au obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.
