Odată cu aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro, cetățenii vor putea trimite bani de la un cont la altul mai ușor. Și pentru companii, ca și pentru cetățeni, costul va fi mai mic și viteza va fi mai mare. Plățile urmează să devină mai rapide și mai ieftine pentru cetățenii obișnuiți, atât prin intermediul băncilor, cât și al furnizorilor de servicii de plată. Reprezentanții Băncii Naționale precizează că o a treia parte interesată este sistemul financiar. Însă, pentru a se conecta la SEPA, sistemul trebuie să depună un efort pentru a îmbunătăți calitatea sistemelor și a normelor interne, pentru a investi și pentru a se moderniza, transmite IPN.
„Există mai multe beneficii, care trebuie să fie împărțite între mai multe grupuri de părți interesate. Primul grup este format din oamenii obișnuiți care efectuează și primesc plăți în euro către și dinspre țările din zona de plăți SEPA, care cuprinde 36 de țări. Diferența este următoarea: astăzi durează mai mult timp pentru a efectua o plată (este imposibil de determinat timpul exact până la momentul transferului, precum și costul în sine, deoarece depinde de metoda de efectuare a plății), dar când vom deveni membri SEPA, vom ști cu siguranță că plata nu va dura mai mult de o zi și vom înțelege că costul va fi comparabil cu prețurile locale. În acest moment, o plată în euro este mai scumpă decât o plată în lei”, a declarat viceguvernatorul Arcadie Albul într-un interviu publicat de Banca Națională a Moldove.
Potrivit lui, va fi necesară o investiție financiară. Și nu este vorba doar de bănci, ci și de furnizori de servicii de plată nebancari. „În Moldova, au fost emise mai multe licențe pentru furnizorii de servicii de plată care concurează cu sistemul bancar, iar acest lucru este foarte bun. În prezent, atât băncile, cât și OCN-urile vor trebui să investească, dar acest lucru va depinde de nivelul de sofisticare a sistemului lor intern și de locul în care se află, de aceea este dificil să oferim o cifră. Lucrăm împreună cu sectorul bancar pentru a-i oferi caracteristicile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească, dar partea sa depinde apoi de sector. Totul este foarte individual”, a notat Arcadie Albul.
Pentru a intra în SEPA, trebuie să se întâmple mai multe lucruri atât la Banca Națională, cât și la alte instituții. De asemenea, în cadrul băncilor trebuie să aibă loc reforme interne privind sistemele de plată. Potrivit viceguvernatorului, cel mai important pas făcut de BNM a fost implementarea Directivei europene PSD2. Parlamentul a aprobat-o în această vară, urmând ca legislația secundară să intre în vigoare peste doi ani. Aceasta include, de asemenea, o cerință strictă de autentificare – este o subcomponentă.
„Acum este vorba de depunerea unei cereri. Aceasta trebuie să fie aprobată de organizația Consiliului European de Plăți (EPC) și de Comisia Europeană – aceasta va fi lumina verde pentru aderarea noastră. Pe lângă această aprobare a cererii, trebuie să înceapă interconectarea fizică și reformele bancare. Acest lucru este acum în proces de desfășurare și este dificil să dăm un termen exact pentru că, de exemplu, prima cerere este programată pentru august 2023, va dura câteva luni pentru a primi un răspuns, iar în timp vom dezvolta un plan de conectare a sistemului bancar”, explică viceguvernatorul BNM.
- Buteliile de gaz din apartamentele transnistrenilor, instrument de infracțiune
- Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, votată de Parlament
- Alocațiile veteranilor de război cresc de la 1 ianuarie 2025
- Cinci instituții din Rețeaua Școlilor Model, dotate cu table inteligente
- Schimbări în cabinetul Maiei Sandu. Președinta a semnat decretul
