În contextul pandemiei COVID-19, autoritățile au decis anularea evaluărilor – tezelor, examenelor de absolvire a gimnaziului, examenului de bacalaureat. Ponderea părinților, care consideră că această decizie a fost justificată sau corectă este semnificativă, în special în cazul părinților elevilor din licee (48%) și a celor cu un nivel socio-economic scăzut (49%). Constatările se conțin în studiul sociologic „Calitatea educației în condițiile de criză sanitară”, prezentat de Institutul de Politici Publice. Autorii cercetării sunt de părere că autoritățile din domeniul educației trebuie să se gândească cum ar putea organiza totuși evaluări și în condiții de criză sanitară. Or, sunt multe state care au o astfel de experiență, care trebuie studiată atent.
Într-o conferință de presă la IPN, Anatol Gremalschi, director de programe la IPP, a declarat că anularea evaluărilor în condițiile pandemiei a fost un subiect destul de controversat. În opinia sa, în cazul acestei decizii se jonglează cu termenii. Or, dacă examenele erau doar anulate, elevii nu trebuiau să primească diplome, dar ei le-au primit fără a susține aceste evaluări.
Cercetarea relevă că atitudinea părinților față de decizia de anulare a evaluărilor depinde atât de nivelul socio-economic al familiei, cât și de treapta de învățământ la care este copilul. Dacă copilul are de susținut în câteva luni examenele de bacalaureat, este o atitudine, iar dacă acest lucru urmează să aibă loc peste doi-trei ani, această anulare e privită cu totul în alt mod. De exemplu, în cazul părinților care au copii în licee, 54% au spus că decizia de anulare este corectă. În cazul părinților cu copii în clasele primare, doar 43% au spus că decizia este corectă.
Analizând răspunsurile părinților la întrebarea dacă cred că anularea evaluărilor a contribuit la îmbunătățirea calității educației, autorii cercetării spun că s-au pomenit cu o surpriză. Unul din patru părinți a spus că anulăm examenele și calitatea educației crește. „Evident, cei care au o pregătire pedagogică în domeniu își dau perfect seama că nu este chiar așa. Și putem concluziona că foarte mulți părinți din cei 25% estimează sau confundă calitatea educației cu notele luate de elev – cu cât notele sunt mai mari, cu atât calitatea educației este mai bună. Este îmbucurător faptul că doi din trei părinți au spus că anularea evaluărilor nu contribuie la îmbunătățirea calității educației, fapt ce semnifică conștientizarea de către părinți a importanței fiecărei dimensiuni a educației – predarea făcută de cadrul didactic, învățarea de către elev și evaluarea, adică stabilirea în ce măsură finalitățile educației au fost atinse”, a precizat directorul de programe.
În opinia sa, autoritățile trebuie să se gândească cum ar putea organiza totuși evaluări și în condiții de criză sanitară. „Pornind de la înțelepciunea populară: ce nu se evaluează, nu se prea învață. Așa suntem construiți majoritatea din noi”, a mai spus Anatol Gremalschi.
Studiul sociologic a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea oportunităților de implicare efectivă a părinților, comunităților și societății civile în guvernanța educației (2019-2021)”, implementat de IPP în cadrul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova, cu susținerea financiar a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă.
- Primul caz de gripă în acest sezon
- Tik Tok ar putea fi închis, dacă prezintă pericol pentru securitatea statului, Igor Grosu
- Chișinăul va cere revizuirea refuzului Interpol de a-l anunța în căutare pe Plahotniuc
- Ministrul Popșoi a discutat cu omologul său israelian despre uciderea rabinului Zvi Kogan
- Maia Sandu, la Forumul pentru Integrare Europeană: Prioritățile se concentrează pe trei domenii-cheie
