Activismul civic al cetățenilor Republicii Moldova este în creștere și, în același timp, se atestă un dialog pe diferite niveluri, inclusiv cu ajutorul societății civile, prin intermediul inițiativelor civice, al diverselor ONG-uri care devin o punte de legătură între cetățeni și structurile de stat. Chiar și așa, e necesar să se lucreze mult mai intens pe direcția comunicării cu cetățeanul pentru a-i explica, într-un limbaj adaptat populației, care sunt beneficiile de integrare europeană, cum Uniunea Europeană (UE) ne poate ajuta pe toți și care este rolul proceselor decizionale în acest sens, precum referendumul și pașii ulteriori pe care îi vom lua pe calea integrării europene. Despre avantajele, dar și responsabilitatea cetățenilor și factorilor de decizie în procesul de aderare al Republicii Moldova la spațiul comunitar au discutat participanții la dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării”, organizată de Agenția de presă IPN.
Natalia Stercul, directoare executivă la Asociația pentru Politică Externă (APE), a vorbit despre rolul și participarea activă a cetățenilor Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a făcut o radiografie a spiritului civic al cetățenilor din Republica Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană. „În ceea ce privește radiografia și opiniile oamenilor din diverse regiuni ale țării, evident că ele sunt diverse. Se atestă un deficit de informații și acest lucru se resimte. Nu toți cetățenii înțeleg până la capăt ce înseamnă procesul de negocieri, procesul de integrare în Uniunea Europeană, ce presupune referendumul etc.”, spune Natalia Stercul.
Potrivit directoarei executive APE, în funcție de regiunea din care vine cetățeanul, dar și influențele politice, polarizarea de opinii și neconcordanța dintre acțiuni contribuie la sporirea vulnerabilităților pe segmentul de integrare europeană a țării. „Eu aș diviza cetățenii în trei categorii, nu neapărat că au opinii și atitudini total opuse. Sunt cetățeni care, indiferent de zona de unde se trag, sunt pentru aderarea la UE, sunt bucuroși că în Moldova sunt asemenea oportunități, văd și simt că în Europa este viitorul Republicii Moldova. Este o altă categorie de cetățeni, care au o poziție neutră față de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Ei împărtășesc anumite temeri care țin de securitate, în special vorbim despre cetățenii care trăiesc în apropierea Zonei de Securitate. Ei își pun întrebări în acest sens: cine îi va apăra în cazul unor eventuale pericole după integrare și sunt pentru păstrarea neutralității. Și cea de-a treia categorie de cetățeni – cei care sunt împotriva parcursului european al Republicii Moldova. De regulă, este vorba despre cetățenii de vârsta a treia. Într-adevăr, cu această parte a societății trebuie să se vorbească mai mult, pentru că experiența arată că anume ei sunt potențiali alegători activi”, a mai spus directoarea executivă APE.
Expertul în politici publice, Andrei Curăraru, a menționat că este necesar să se vorbească într-un limbaj accesibil întregii populații despre beneficiile de aderare a Republicii Moldova la UE și cum familia europeană poate ajuta fiecare cetățean în parte. „Este, până la urmă, rolul proceselor decizionale, inclusiv referendumul, dar și pașii pe care îi vom urma pe calea integrării europene. Pe de altă parte, noi avem niște preconcepții, o serie de mituri legate de UE și lupta împotriva acestora nu este deloc ușoară”, susține Andrei Curăraru.
El mai spune că acest lucru este o activitate specifică autorităților publice, care de multe ori se confruntă cu faptul că, pe de o parte, vin cu o agendă pozitivă și încearcă să promoveze multe aspecte bune, iar, pe de altă parte, societatea nu vede diferența, spre exemplu, dintre NATO și UE. „Consideră că integrarea europeană se echivalează cu liberalizarea vânzării terenurilor, fapt ce nu este adevărat. Sau că implică renunțarea obligatorie la valori tradiționale etc. Până la urmă, cetățeanul este supus acelei informații care este în bula sa de opinii. Adică, dacă este în jurul tău un grup de oameni care vede sceptic integrarea europeană, ei vor căuta informații care să le confirme acest fapt. Vorbind despre autoritățile naționale, ele au început tardiv o campanie de informare despre Uniunea Europeană. Vedem că și alți actori implicați: partide politice, grupuri cetățenești încearcă să explice ce înseamnă UE, acele valori, dar, până la urmă, pentru a înțelege acest fenomen de integrare europeană este nevoie de un efort susținut”, a precizat expertul în politici publice, Andrei Curăraru.
Viorel Furdui, director executiv al Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), spune că interacțiunea constantă între diverse grupuri de cetățeni cu autoritățile publice de nivel I și II pe dimensiunea integrării europene a Republicii Moldova joacă un rol destul de important, iar despre acest lucru trebuie să se vorbească în mod constant. „Constatarea noastră este că noi nu știm să aducem în vizorul lumii, al societății, toate aspectele pozitive și beneficiile pe care le aduce un fenomen sau altul și, în special, atunci când vorbim despre integrarea în marea familie europeană”, a mai declarat Viorel Furdui.
Referindu-se la sincronizarea activităților autorităților publice cu dezideratele de integrare europeană venite din partea cetățenilor, directorul executiv CALM, consideră că un factor principal pe această direcție trebuie să-l constituie comunicarea pe verticală și pe orizontală. „Întrebarea este de unde vine acest exemplu de sincronizare și cine trebuie să dea aceste mesaje și impulsuri pozitive de abordare constructivă, conlucrare și parteneriate durabile. Și eu cred că acestea toate trebuie să vină, în mare parte, de la cei care stau la cârma țării. De altfel, din toate timpurile, peste 80% dintre primarii din Republica Moldova mereu au conștientizat clar beneficiile integrării europene și întotdeauna, în mare parte, au fost orientați pro-european. De ce spun acest lucru? Pentru că, oamenii nemijlocit știu de unde vine o bucată de drum, un iluminat stradal și știu foarte bine prin experiența lor și înțeleg foarte bine importanța acestui proces de aderare. Și trebuie de menționat că, noi trebuie să ținem cont de faptul că mereu legătura dintre cetățean și autoritate națională este asigurată prin intermediul primarilor.”, a mai spus Viorel Furdui.
Dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării” este prima ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.
