Republica Moldova este o tara de emigratie. Potrivit statisticilor neoficiale, un milion din populația aptă de muncă este plecata peste hotare. Migratia are un impact social major, afectand negativ copiii ramasi acasa. Copiii rămași singuri suferă din cauza lipsei de afecțiune părintească și a comunicării cu aceștia, fapt ce generează anumite efecte sociale nedorite. Copiii din Nisporeni, ai caror parinti sunt plecati peste hotare, spun ca nimic nu poate înlocui dragostea de părinte, nici chiar o conversație prin Skype.
Gabriela PROFIRE, elevă: „Părinţii mei au fost plecaţi peste hotare aproape doi ani. Plecarea lor m-a afectat foarte mult, atît emoţional cît şi moral. Eu aveam grijă de sora mea mai mica, fapt care m-a determinat să fac multe sacrificii, mi-am limitat ieşirile cu prietenii, am stat foarte mult acasa, încercînd să-i ofer o copilărie fericită ca să nu simtă lipsa părinţilor. Am fost nevoită să stau pînă tîrziu să-mi fac temele pentru a doua zi, făceam singură absolut toate activitatile ce ţin de casă, am fost nevoită să ţin multe chestii in interior, deoarecere nu aveam cu cine comunica. Vorbeam cu părinţii pe internet, dar nu este acelaşi lucru.”
Mihai POPA, elev: „Consider că plecarea părinţilor peste hotare este un fenomen neplăcut pentru orice copil. Mă afectează si pe mine lipsa parintilor, deoarece nu le simt dragostea, grija şi susţinerea morală la tot ce face mama pentru noi. Eu imi vreau parintii lîngă mine ca să mă simt fericit şi împlinit.”
Vlad MIŞCOI, elev: „ Eu îmi planific timpul în asa măsură că să pot avea grijă şi de casă şi să fiu un elev sîrguincios”.
Profesorii sunt de parere ca acesti copii sunt expusi la multiple riscuri: traume emotionale, izolare, apatie, rezultate scolare mai scazute, comportament delicvent, fiind expusi chiar riscului de abandon. In aceste conditii lipsa interventiei din partea institutiilor statului sau a comunitatii poate afecta pe termen lung personalitatea copilului. Desi copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate au o situatie materiala mai buna, acestia manifesta adesea un comportament antisocial.
Maria POPESCU, profesoara: “Este bine ştiut că familia este nucleul, pilonul unei societăţi durabile şi sănătoase. Respectiv, familia, şcoala, copilul formează un triunghi indispensabil care permite ca această stabilitate şi durabilitate să dureze în timp, însă din păcate astăzi foarte mulţi părinţi pleacă peste hotare la muncă şi copiii raman mai împovăraţi cu grijile şi treburile casnice, mai obosiţi şi suferă în tăcere pentru că simt lipsa părinţilor, a sfaturilor, a mângâielilor lor. Din aceasta cauza observăm o lipsă de interes față de carte şi eu cred că această situaţie necesită o rezolvare cît mai rapidă.”
25% dintre elevii care isi fac studiile la liceul Teoretic „Mircea Eliade„ din or. Nisporeni au parintii plecati peste hotare. Vasile Vacari, directorul liceului sustine ca in cazul copiilor ai caror parinti se afla plecati la munca in strainatete creşte riscul de a se înregistra situații ce pot conduce la probleme legate de procesul de educație: au rezultate mai slabe, acumulează mai multe absențe, au mai des nota scăzută la purtare şi corigențe.
Vasile VACARI, directorul L.T.” Mircea Eliade” : „ O problemă actuală, care este specifica pentru toate instituţiile de învăţămînt şi pentru Liceul Teoretic „Mircea Eliade” este lipsa părinţilor în educaţia copiilor. Un parteneriat sănătos între şcoală, părinte si profesori ar da nişte rezultate foarte bune. Din cei 600 de elevi care invata la liceu, avem 150 de elevi care sunt fără părinţi. Grav este faptul ca nu avem cu cine comunica în educaţia copiilor, este o situaţie dificilă deoarece lipsa părinţilor duce şi la rezultate şcolare mai scăzute. Părinţii deseori aleg partea financiară dar nu se uită la partea spirituală, la educaţia copiilor.”
Principalele efecte pozitive ale migratiei sunt legate de bunăstarea elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate. În cele mai multe cazuri, migrația părinților determină o creştere a nivelului de trai al copilului rămas acasă. Mai multe situații au arătat ca veniturile din străinătate sunt folosite în mare parte la îmbunătățirea condițiilor de trai şi la înzestrarea cu bunuri de folosință îndelungată. Se remarcă de exemplu faptul că în cazul copiilor cu părinți plecați în prezent, procentul celor care au telefon mobil este mai mare decât în cazul copiilor fără părinți plecați. Computerele şi consolele de jocuri video sunt mai frecvente în gospodăriile de migranți decât în celelalte. Şi alte bunuri personale pe care le‐am putea considera specifice vârstei (bicicletă, mp3 player sau Ipod, role) sunt deținute într‐o măsură mai mare de copiii de migranți în comparație cu ceilalți.
Dincolo de bunăstarea materială, copiii de migranți, în special cei cu ambii părinți plecați, tind într‐o pondere mai mare să aibă experiența unor călătorii în străinătate comparativ cu ceilalți copii.
