Chișinăul, cel mai mare oraș și capitala Republicii Moldova, numit și „orașul din piatră albă”, își sărbătorește astăzi Hramul. Această zi este declarată nelucrătoare în capitală, iar pentru locuitorii și vizitatorii orașului estre organizat un program de manifestări cultural-artistice.
Prima mențiune a localității datează din iulie 1436, iar ulterior este descris un târg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei și Sfinții împărați Constantin și Elena.
Decizia de a marca Hramul orașului Chișinău pe 14 octombrie, în ziua sărbătorii religioase Acoperământul Maicii Domnului, s-a luat acum 24 de ani. Până atunci, din anul 1995, Ziua orașului s-a sărbătorit în a doua duminică a lunii octombrie.
Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” a publicat copia unei decizii, din anul 1987, de a sărbători Ziua Orașului în prima zi de sâmbătă a lunii octombrie.
Programul primei serbări a Hramului orașului Chișinău pe 14 octombrie, în anul 2000, a început cu oficierea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului, la Catedrala Mitropolitană, urmată de Liturghie, tradiție care se păstrează și astăzi. După depunerile de flori și discursurile oficiale, a urmat un program cultural-artistic și inaugurarea mai multor obiective de infrastructură.
În Chișinău au locuit mai multe personalități marcante, precum scriitorii Grigore Vieru, Alexandru Hâjdeu, Alexei Mateevici, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Constantin Negruzzi. Aici au mai locuit fabulistul Alecu Donici, Gala Galaction, scriitor și teolog, traducător al Bibliei în limba română, Ion Aldea Teodorovici, interpret și compozitor. Un timp la Chișinău a locuit și Natalia Obrenovic (născută Keșcu), regină a Serbiei.
Regretatul poet Dumitru Matcovschi a comparat Chișinăul cu un colț de rai: „Știu că sunt orașe mari /unii le visează chiar. Dar eu nu dau pe nimic/Chișinăul meu cel mic!”. Compozitorul Eugen Doga a declarat că multe state și-ar dori să aibă o așa capitală frumoasă precum Chișinăul și că are multe motive pentru a crede într-un viitor frumos al orașului.
Din noiembrie 2019, primar general al municipiului Chișinău este Ion Ceban, care își exercită actualmente al doilea mandat. Printre cei mai longevivi primari ai orașului au fost: Carol Schmidt – 26 de ani neîntrerupt (1877-1903) , Dimitrie Lovcinski – 14 ani (în trei termene distincte: între 1825-1830, 1834-1836 și 1843-1845), Dimitrie Mincu – 13 ani (în perioada 1849-1854 și apoi în 1858-1860 și 1861-1866), Serafim Urechean – 11 ani (din 1994 și până în 2005) și Dorin Chirtoacă – 10 ani (2007-2017).
Astăzi 14 octombrie, este marcat și Hramul Iașiului (capitala istorică a Moldovei), dar ieșenii o sărbătoresc, conform calendarului de stil nou, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Tot la 14 octombrie este și Hramul orașului Tiraspol, capitala și centrul administrativ al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, parte teritorială a Republicii Moldova.
Chișinăul își sărbătorește Hramul. Istoria sărbătorii
