În avizul său intermediar cu privire la proiectul de lege al Republicii Moldova care vizează limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (deoligarhizare), Corpul experților constituționali al Consiliului Europei, Comisia de la Veneția, a cerut autorităților moldovenești să adopte, pentru a realiza „deoligarhizarea”, prioritate reformelor sistemice, lăsând pe plan secundar anumite persoane, transmite IPN cu referință la un comunicat al Consiliului Europei.
Comisia de la Veneția a salutat intenția autorităților de a pune pe tapet un proiect de lege revizuit, care ține cont de unele dintre recomandările sale, dar are o poziție încă rezervată față de acesta.
Forul european stipulează că „oligarhizarea” este produsul unei combinații de putere politică netransparentă și fără mandat politic, influență asupra parlamentelor, guvernelor, partidelor politice, justiției și organelor de aplicare a legii; stăpânirea sau influențarea mass-media; influență decisivă, dacă nu monopolistă, asupra unui număr de domenii, precum energie, minerit, petrol și gaze, metalurgie, imobiliare. Eliminarea unei astfel de influențe excesive a intereselor în viața economică, politică și publică este o problemă nouă și foarte complexă.
Comisia de la Veneția a remarcat Ucraina a fost prima țară care a adoptat o legislație specifică privind deoligarhizarea, asumându-și angajamentul de a elimina influența excesivă a intereselor particulare în viața economică, politică și publică. La timpul respectiv, Republica Moldova a pregătit un proiect de lege inspirat din legea ucraineană, formulând și unele particularități.
Atunci când abordează deoligarhizarea, Comisia de la Veneția preferă o „abordare sistemică”, menită să consolideze instituțiile și legislația referitoare la mass-media, anti-monopol, partide politice, alegeri, fiscalitate, anticorupție și combatere a spălării banilor, mai degrabă decât o „ abordare de persoane” care vizează persoanele care ar putea fi califica drept oligarhi prin criterii specifice, cum ar fi averea, proprietatea mass-media etc.
În opinia Comisiei de la Veneția, „abordarea personală”, care a fost folosită în proiectul de lege în Republica Moldova, presupune riscul încălcării mai multor drepturi ale omului, precum și al încălcării pluralismului politic și a întâietății legii, cu excepția cazului când sunt instituite garanții puternice de proces echitabil. În acest sens, Comisia de la Veneția constată că proiectul de lege al Republicii Moldova conține o serie de îmbunătățiri față de legile elaborate în Ucraina și Georgia, din care s-a inspirat. Aceasta include implicarea Parlamentului și a justiției în procedura de catalogare a unei persoane ca oligarh și existența unei liste de drepturi fundamentale privind un proces echitabil în procedura dinnaintea Comitetului Național pentru Deoligarhizare (NDC).
Comisia de la Veneția a susținut obiectivul eliminării sau cel puțin limitării influenței oligarhilor în viața politică, economică și publică. Totuși, a subliniat că alegerea mijloacelor pentru atingerea unui astfel de obiectiv legitim este de o importanță decisivă pentru eficiența sistemului, cu respectarea democrației, a supremației legii și a drepturilor fundamentale. Orice astfel de măsuri ar trebui să fie proporționale cu obiectivul urmărit de a obține condiții echitabile de concurență pentru toți actorii din societate.
Comisia a subliniat că deoligarhizarea ar trebui să fie asigurată printr-o abordare sistemică, care are un efect preventiv și vizează numeroase domenii, cum ar fi legislația referitoare la mass-media, antimonopol, partide politice, alegeri, fiscalitate, combaterea corupției, spălării banilor etc.
Pe când proiectul de lege al Republicii Moldova se concentrează pe o așa-zisă abordare „personală” (punitivă), urmărind să identifice așa-numiții „oligarhi” prin criterii specifice, cum ar fi averea și stăpânirea mass-mediei, pentru a-i eticheta public drept „oligarhi” și a-i supune unei serii de limitări generale care includ excluderea din finanțarea partidelor sau activităților politice, excluderea din procesul de privatizare a proprietății publice etc. Această abordare, în opinia Comisiei de la Veneția, implică riscuri mari de încălcare a drepturilor omului și de aplicare arbitrară a potențialului dăunâtor pluralismului politic.
Comisia a recomandat autorităților naționale clarificarea, cel puțin, a dispozițiilor și procedurilor cheie, cum ar fi criteriile de eligibilitate, oferirea de garanții puternice pentru drepturile omului și un proces echitabil și asigurarea proporționalității anumitor consecințe ale desemnării ca „oligarh”, se spune în comunicatul Consiliului Europei.
- Locuri vacante la Nisporeni: Ce oportunități sunt disponibile în acest moment?
- Distribuția de compensații pe numărul de gospodării
- Anul Nou vine cu scumpiri ale carburanților
- Cum utilizăm artificiile în siguranță? Recomandări și măsuri preventive
- Republica Moldova e în proces de cuplare la piața de energie electrică europeană
