Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Echinocțiul de martie marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, linia imaginara de deasupra ecuatorului Pământului, de la sud la nord. Acest fenomen se produce în fiecare an pe 19, 20 sau 21 martie.
Din moment ce ziua și noaptea au aproape aceași durată – 12 ore – peste tot în lume, evenimentul este numit echinocțiu, care în latină înseamnă „noapte egală” (equi – egal , nox – noapte). În realitate însă, echinocțiile nu au exact 12 ore de zi lumină.
Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane.
În perioada echinocțiului de primăvară, totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale afirmă că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea, se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.
Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară — apogeul, echinocțiul de toamnă — începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă — perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
