Este nevoie de o revitalizare totală și dezvoltare a capacităților instituțiilor guvernamentale și voinței politice pentru a avansa în parteneriatul Moldovei cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Actualmente, Republica Moldova înregistrează mai multe restanțe. Declarații în acest sens au fost făcute de Elena Mârzac, directoare executivă la Centrul de Informare privind NATO, la dezbaterile publice: „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, organizate de Agenția de presă IPN.
Elena Mârzac spune că, în parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO, care este reînnoit la fiecare doi ani, au fost incluse mai multe puncte de reziliență. Este vorba despre asistență în domeniul reformelor democratice, al drepturilor omului, statului de drept, luptei împotriva corupției, reformei în sectorul de securitate etc. Directoarea executivă la Centrul de Informare privind NATO susține că este obligația Guvernului de a implica cetățenii, dar și a le explica de ce anumite acțiuni din acest parteneriat se realizează sau nu.
„Toate organizațiile la nivel bilateral sau multilateral asistă Moldova în dezvoltarea acestor activități. Contează și cum Moldova îndeplinește aceste inițiative și programe. Să nu uităm și de inițiativa de dezvoltare a capacităților de apărare lansată pentru Republica Moldova în 2016, deja suntem în 2020 și nu avem nici documentele toate elaborate. Sunt multe restanțe.”, a adăugat Elena Mârzac.
Directoarea executivă la Centrul de Informare privind NATO declară că există lacune la capitolul reziliența de stat în domeniul legislației eficiente, lipsește o strategie a securității naționale, nu este asigurată continuitatea în exercitarea conducerii guvernamentale și funcționării serviciilor guvernamentale esențiale, inclusiv lipsește credibilitatea Guvernului în fața cetățenilor și transparența în comunicare dintre Guvern și cetățeni. De asemenea, nu există o direcție certă spre care se îndreaptă Moldova. Potrivit ei, Georgia încă în 2017 a declarat unitatea poporului georgian în direcția de dezvoltare, pe când Moldova nici până în ziua de azi nu a făcut acest lucru.
„Nu doar instituțiile guvernamentale au obligațiuni, cultura de securitate a cetățenilor este și ea o vulnerabilitate majoră a statului”, a adăugat Elena Mârzac.
În altă ordine de idei, Elena Mârzac, a precizat că NATO se axează mai mult pe aspectul militar al rezistenței de stat, dar nu îl exclude și pe cel civil. UE și NATO se aseamănă prin promovarea unei politici de proiectare a stabilității, de parteneriate pentru a contracara riscurile. Există și o Declarație comună de contracarare a amenințărilor hibride dintre UE și NATO. În cazul Moldovei, NATO contribuie la dezvoltarea capacităților pentru a contracara riscurile în securitatea cibernetică, la colaborarea cu societatea civilă, mass-media sau dezvoltarea capacităților de apărare. Există programe de asistență UE în domeniul securității. NATO mai multe se axează pe dezvoltarea capacităților de apărare a Republicii Moldova dezvoltare care, în opinia Elenei Mârzac, trebuie să aibă loc permanent, nu doar când au loc anumite șocuri.
Dezbaterile „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, sunt ediția a 148-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
