Piața muncii continuă să fie un domeniu care nu oferă oportunități egale pentru femei și bărbați. Însuși angajatorii sunt de părere că persoanele ocupate nu se bucură de șanse egale, iar condițiile de muncă nu facilitează pe deplin acest proces. Din perspectiva angajatorilor, siguranța în procesul de muncă și practicile de reconciliere s-au evidențiat ca fiind verigile cele mai slabe în asigurarea egalității de șanse pe piața muncii. Barierele provocate de factorii externi determină un nivel mai pronunțat de inegalitate în materie de muncă în rândul persoanelor neangajate. O pondere esențială revine barierelor conturate pe seama stereotipurilor ce sunt promovate în societate vizavi de rolurile de gen. Totuși, factorii interni nu ar trebui a fi omiși din această ecuație. Constatările se conțin într-o analiză elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în colaborare cu UN Women. Autorii studiului precizează că pentru a diminua inegalitățile de gen pe piața muncii, în mod prioritar autoritățile urmează să intervină eficient cu o serie exhaustivă de politici publice și programe naționale, transmite IPN.
Experta CPD Rodica Ivaşcu, una dintre autoarele studiului, a remarcat că aproximativ 75% din conducători consideră că subalternii se bucură de un program flexibil și foarte flexibil de muncă, iar bărbații angajatori sunt tentați să creadă mai mult acest postulat. Totuși, analiza detaliată a răspunsurilor acestora la o serie de întrebări adiționale au evidențiat mai multe constatări ce contrazic aceste practici. Circa 40% dintre angajatori au o opinie stereotipizată vizavi de practicile de asigurare a flexibilității în muncă, considerând că aceste măsuri influențează negativ prestația profesională a angajaților și de acestea beneficiază mai des părinții și cei ce se implică mai puțin în îndeplinirea responsabilităților de serviciu. În rândul angajatorilor ce au peste 45 de ani aceste stereotipuri se întâlnesc mai des. Totodată, fiecare al cincilea angajator e de părerea că persoanele care decid să-și echilibreze munca și alte interese nu merită să fie promovați în carieră. Studiului mai denotă că circa de zece ori mai puțini bărbați angajați beneficiază de concediu pentru îngrijirea copilului.
O altă autoare a analizei, Alexandra Ermolenco, a menționat că în Moldova se înregistrează un decalaj de gen esențial în rândul persoanelor inactive, iar ponderea cea mai mare le revine femeilor. Studiul a arătat că fiecare a treia femeie neangajată nu și-a căutat un loc de muncă în ultima lună din cauza treburilor casnice și responsabilităților de îngrijire a copiilor. Femeile acordă de două ori mai mult timp decât bărbații pentru îngrijirea copiilor. Totuși, atât femeile, cât și bărbații neangajați sunt predispuși să-și încadreze copiii într-o instituție de educație timpurie. În opinia autorilor, extinderea serviciilor de creșă și grădiniță este o condiție obligatorie pentru a încadra persoanele neangajate, cu nivel socio-economic scăzut pe piața muncii.
Alina Andronache, autoare a studiului, a precizat că fiecare intervenție structurală propusă urmărește abordarea complexă a inegalităților de gen, atât în rândul celor ce angajează, cât și în rândul persoanelor angajate și ale celor neangajate. Cercetarea efectuată confirmă necesitatea intervenirii cu măsuri structurale ce țintesc, în primul rând, ajustarea cadrului legal național specific domeniului muncii, întru îmbunătățirea aspectului de gen în raporturile de muncă. Potrivit expertei, dat fiind faptul că cercetarea efectuată a reliefat inechități de gen atât în rândul persoanelor angajate, cât și ale celor neangajate, o recomandare este sporirea accesului la servicii de educație timpurie, prin extinderea serviciilor de creșe publice și deschiderea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori. De asemenea, este recomandată sporirea eficienței și accesibilității programelor prelungite de educație pentru copii.
„Nu este o coincidență că noi prezentăm această analiză astăzi, când se lansează campania internațională „16 zile de activism împotriva violenței asupra fetelor și femeilor”. Noi considerăm că, pentru a diminua și nu a avea fenomenul violenței asupra femeilor, este nevoie să intervenim structural, și de la rădăcini, să eliminăm toate inegalitățile de gen persistente în toate domeniile și în toate aspectele vieții. Astfel încât, atât femeile, cât și bărbații să se bucure în egală măsură de toate oportunitățile și de toate șansele de încadrare pe piața muncii”, a mai spus Alina Andronache.
Cercetarea a fost elaborată de Centrul parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în cadrul proiectului „Abilitarea Economică a Femeilor”, implementat în parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor, în cadrul Acordului de Colaborare și finanțat de Suedia. Analiza a avut la bază datele generate de sondajul național de opinie desfășurat de compania sociologică CBS-Axa pe trei eșantioane distincte: angajatori (483 respondenți), persoane angajate (2 sub-eșantionate de 1120 și 1090 respondenți) și neangajate (501 respondenți).
